Vremea extremă afectează sănătatea mintală: ce spun femeile expuse la secetă, valuri de căldură și inundații frecvente

Share:
Vremea extremă afectează sănătatea mintală: ce spun femeile expuse la secetă, valuri de căldură și inundații frecvente

În timp ce schimbările climatice sunt tot mai recunoscute ca o criză globală, impactul lor profund asupra sănătății mintale începe să iasă la iveală. Un nou studiu evidențiază efectele devastatoare ale șocurilor climatice asupra femeilor din mediul rural. Expuse la secetă, valuri de căldură și inundații frecvente, acestea dezvoltă din ce în ce mai des simptome depresive și gânduri suicidare.

Cercetătorii de la Brain and Mind Institute au evaluat impactul psihologic al schimbărilor climatice asupra unui eșantion impresionant de 14.801 femei. Acestea provin din două tipuri de gospodării: așezări informale fără acces la apă curentă și toalete, respectiv gospodării rurale mai bine echipate. Studiul, desfășurat între 2010 și 2024, a inclus date climatice, chestionare privind percepțiile asupra vremii, dar și evaluări standardizate ale depresiei.

Datele indică o realitate sumbră: femeile din așezările informale au înregistrat o incidență a simptomelor depresive cu 10,8 puncte procentuale mai mare față de cele din gospodării cu facilități de bază, conform Reuters.

Legătura dintre secetă și gândurile suicidare

Printre cele mai alarmante rezultate ale studiului se numără asocierea clară între lipsa precipitațiilor și sănătatea mintală precară. O reducere a ploilor este corelată cu o creștere de 28,7% a gândurilor suicidare. În același timp, valurile de căldură au condus la o creștere cu 14,9%, iar seceta severă a dus la un salt dramatic de 36,7% în incidența gândurilor suicidare.

Dar cel mai grav indicator vine din combinarea efectelor climatice cu creșterea prețurilor la alimente, unde gândurile suicidare au crescut cu 48,3% în rândul femeilor din comunitățile rurale informale.

Vocea femeilor: „Ne pierdem speranța când pierdem recoltele”

Femeile din Kilifi, implicate activ în agricultură de subzistență și comerț local, spun că lipsa precipitațiilor le afectează direct viața și familia. „Când ploaia nu vine, pierdem recoltă, pierdem mâncare. Ne pierdem speranța”, spune Mariam, o femeie de 37 de ani din Kaloleni. „Când nu avem ce să punem pe masă, te întrebi dacă mai are rost.”

Multe dintre aceste femei sunt singurele susținătoare ale gospodăriilor lor. Greutățile economice, presiunea socială și lipsa sprijinului psihologic devin un cerc vicios. Suferința lor afectează nu doar sănătatea proprie, ci și stabilitatea familiilor.

Probleme sistemice: lipsă de infrastructură și acces inegal la sprijin

Zonele studiate, Kaloleni și Rabai, suferă de lipsa infrastructurii esențiale: apă potabilă, transport, școli funcționale și locuințe decente. În plus, serviciile de sănătate mintală lipsesc aproape complet. Această realitate face ca femeile deja vulnerabile să nu poată accesa nici cele mai de bază forme de ajutor psihologic.

În ciuda eforturilor declarative ale autorităților kenyene, inițiativele guvernamentale nu s-au tradus în intervenții reale în teren. Lipsa acțiunii urgente agravează traumele și inegalitățile.

Ce este de făcut: soluții integrate pentru sănătate mintală și adaptare climatică

Studiul face apel la responsabilitatea guvernului kenyan de a recunoaște sănătatea mintală ca parte esențială a răspunsului la schimbările climatice. Experții recomandă o abordare integrată: sprijin psihologic combinat cu ajutor alimentar, acces la apă, sprijin financiar și agricultură sustenabilă.

„Trebuie să punem sănătatea emoțională în centrul politicilor de adaptare climatică. Fără acest pas, riscăm să lăsăm în urmă milioane de oameni în suferință”, susține unul dintre autorii studiului.

Un apel pentru sprijin comunitar și educație

Pe lângă soluțiile guvernamentale, cercetătorii propun și inițiative comunitare de conștientizare și sprijin pentru sănătatea mintală. Rețelele locale pot juca un rol crucial în oferirea unui spațiu sigur pentru discuții, consiliere și sprijin emoțional.

De asemenea, investițiile în educația sanitară și mentală, alături de instruirea personalului medical în domeniul sănătății mintale, sunt pași necesari pentru construirea unor comunități mai rezistente în fața crizelor climatice.

Femeile din Kenya resimt acut efectele schimbărilor climatice nu doar în gospodăriile lor, ci și în mintea și sufletul lor. Într-o lume în care climatul devine tot mai instabil, sănătatea mintală a celor mai vulnerabili nu mai poate fi ignorată. Soluțiile nu țin doar de meteorologie, ci și de empatie, politici publice curajoase și sprijin colectiv.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți G4News și pe Google News

Share:

Leave a reply