Trump a negociat „la sânge” cu Europa: mai mulți bani pentru înarmare cu destinația SUA
Donald Trump a repurtat o dublă victorie la summitul NATO de la Haga: a obținut creșterea cheltuielilor europenilor pentru apărare la 5% din PIB și s-a asigurat și că o mare parte din sumele investite să vor îndrepta către companiile americane, explică experta Iulia Joja.
Donald Trump a negociat „la sânge” cu europenii. FOTO: Inquam/Eduard Vânătoru
Proiectul ReArm Europe care prevede investiții de 800 de miliarde în apărarea UE, cu o mare componentă centrată pe dezvoltarea industriei europene de armament, înseamnă mai puține arme cumpărate din SUA.
Acest lucru nu a trecut neobservat în administrația Trump care a găsit ocazia să se asigure că Europa va cumpăra în continuare, masiv, arme din SUA cu ocazia summitului NATO de la Haga.
Cu greu s-au hotărât aliații să cadă de acord asupra a 5 puncte din declarația comună, iar unul dintre acestea are legătură cu achizițiile de arme americane, spune experta în securitate Iulia Joja, cadru didactic la Universitatea Georgetown (Washington) și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre.
Este vorba despre articolul 4 din comunicatul comun al țărilor membre NATO:
„Reafirmăm angajamentul nostru comun de a extinde rapid cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare și de a valorifica tehnologiile emergente și spiritul de inovare pentru a promova securitatea noastră colectivă. Vom acționa pentru eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați și vom valorifica parteneriatele noastre pentru a promova cooperarea în domeniul industriei de apărare.”
„Promitem să cumpărăm în continuare de la americani”
„Nu s-a comentat foarte mult vis-a-vis de această prevedere. Unul dintre factorii de stres al americanilor era, pe lângă cerința ca europenii să cheltuie suficient pentru înarmare, și unde vor fi cheltuiți acești bani. Și-au dat ei din seama ce înseamnă programul ReArm și au început să se întrebe dacă europenii vor investi acești bani în capabilități europene sau americane. Astfel, la Haga, au introdus un paragraf din cele cinci ca să-i liniștească pe americani”, explică experta.
Cea mai importantă este cea de-a doua frază a paragrafului, spune Joia. Formularea „vom lucra pentru a elimina barierele de comerț în ceea ce privește apărarea între aliați și vom utiliza parteneriatele pentru a promova cooperarea industrială de apărare” este interpretată astfel de către Iulia Joja: „Este o precizare care denotă faptul că americanii vor tarife mai mici și vor să se asigure prin acest punct 4 că europenii vor continua să cumpere mare parte din capabilitățile militare din Statele Unite”.
Specialista spune că această prevedere servește interesului american imediat deoarece cea mai importantă piață de desfacere a produselor americane de apărare este Europa.
„Sigur că pot să interpretezi că prevederea face referire și la comerțul între țările europene, doar că în Europa nu sunt bariere de impozite, deoarece avem piață unică. Este clar că acest paragraf a fost cerut de către americani și probabil formulat de către americani”, explică Joja.
Experta sumarizează declarația comună NATO de la Haga: „În paragraful 5 se anunță următorul summit. În paragraful 1 s precizează respectarea articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui membru NATO este un atac asupra tuturor, o prevedere importantă și estea cel mai important mesaj pentru Rusia. Paragrafele 2 și 3 se referă la alocările de 5% din PIB pentru apărare plus Ucraina, care e inclusă în acel 5% și paragraful 4 este, în interpretarea mea, mesajul „promitem să cumpărăm în continuare de la americani.”
Joja: „SUA poate pierde cel puțin un trilion de dolari”
Iulia Joja explica pentru „Adevărul”, într-un interviu din luna martie, ce ar însemna pentru SUA un proiect ReArm Europe în care să fie ocoliți producătorii americani.
„Acum, Europa nu mai are niciun interes să cumpere arme din SUA, din multe motive”, a susținut specialista în securitate Iulia Joja.
Ea crede că ucrainenii se vor adapta cu arme care nu sunt produse în SUA: „Cum au învățat să lupte cu sisteme Patriot, Himars și avioane americane, vor învăța și pe alte sisteme. Nu asta este problema”.
Joja susține că industria de armament a SUA ar avea de suferit dacă Europa nu va mai cumpăra:
„În ultimii trei ani de război, europenii și-au crescut bugetul apărării în medie cu 31%. Prea încet și insuficient, spun americanii, dar am crescut bugetul militar cu 31%. Cu o mare parte din acest buget militar, mic, mediu, mare, cum vrem să-l considerăm, am cumpărat arme. Două treimi din achizițiile făcute în 2024, ca exemplu, s-au dus în Statele Unite”.
În acest moment, UE va crește în continuare bugetul militar. „Și avem aceste bani, că sunt împrumut, că sunt bani puși pe masă, avem niște bani puși deoparte, într-un mod sau altul,, cel puțin 800 de miliarde de euro. Plus ce mai avem la nemți pentru infrastructură și armament, 500 de miliarde de euro, deci foarte mulți bani în comparație cu ce am avut până acum. Din acești bani, zero euro se vor duce în Statele Unite”, susține Iulia Joja.
Totuși, este posibil ca într-o primă fază, spune experta, să se mai facă achiziții din SUA, dacă nu găsim din alte părți, dar nu vor fi sume mari.
„În acest context, asta înseamnă că americanii au pierdut pentru următorii ani sute de miliarde către un tilion de dolari. Și asta în condițiile în care, formal, negocierile încă nici nu au început. Deci, astea sunt costurile pe care deja și le-au autoimpus americanii, un calcul pe care l-am spus în mai multe rânduri la televizoarele americane, la posturile de televizor americane. Ca să știe alegătorii americani cât îi costă politica transatlantică a lui Donald Trump”, a explicat Joia.
În condițiile astea, Donald Trump ce face? „Impune tarife Uniunii Europene care înseamnă pentru consumatorul american și mai mari costuri”, răspunde Joia.
Ce se va întâmpla dacă SUA vând arme Rusiei
Pot să deschidă americanii o relație comercială cu privire la armament cu Rusia? „Ar fi ciudat și lăsând la o parte costurile politice la nivel global, din punct de vedere financiar ar fi o decizie extrem de proastă. Dacă economic, prioritatea administrației Trump e să facă bani, bugetul UE e mai mare decât al SUA și UE e unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA. Rusia are un PIB foarte mic, similar cu cel al Spaniei. Eu le urez succes dacă vor să facă bani cu rușii vânzându-le arme. Ar fi o decizie istoric de catastrofală”, a susținut Iulia Joja.
La nivel global, cea mai importantă relație de politică externă și comercială a Statelor Unite este cea cu Europa. „Dar Statele Unite, de asemenea, au aliați importanti cu putere comercială importantă în alte părții ale lumii și ne uităm în special la Japonia, Coreea de Sud, Australia și alte mari puteri în comerciale din Asia. Aceste țări sunt la fel de speriate de ce se întâmplă cu politica Statelor Unite precum sunt europenii. Și de ani de zile se uită la acest război drept reprezentativ pentru viitorul lor. Adică Statele Unite îi vor ajuta dacă sunt atacați aliații din Asia de China sau nu?”, explică specialista.
Din moment ce SUA desconsideră relația cea mai importantă, anume cea cu Europa, concluzia pe care o trag partenerii și aliații asiatici ai SUA este că America n-are niciun motiv să-i ajute nici pe ei.
„Nu am văzut o retorică sau o politică agresivă vizavi de China în acest mandat Trump, dar am văzut-o vizavi de aliați și parteneri. Că vorbim de Europa, că vorbim de Canada, foarte important și emblematic. Ei bine, aceste țări deja și-au făcut alegerile. Ei se aliază cu Europa, nu cu Statele Unite. Australia s-a oferit să trimită soldați în Ucraina. Japonia, cel mai important aliat a Statelor Unite în Asia, a spus că indiferent ce vor face Statele Unite, Japonia va continua ajutorul militar pentru Ucraina”, arată Iulia Joja.
Până și Turcia a susținut că în cazul în care Statele Unite se vor retrage din NATO, dorește o nouă formațiune sau o înlocuire a formatului NATO fără americani, a mai arătat experta.
„Astfel, dacă Statele Unite întorc armele împotriva propriilor aliați și parteneri, nu au niciun motiv să-i ajute pe turci sau pe japonezi sau pe australieni”, a concluzionat specialista.
