Serbările de la Țebea, în memoria lui Avram Iancu. Locul pe care politicienii îl caută o dată pe an, uitat în restul timpului

Țebea, satul unde se află locul de veci al lui Avram Iancu, se animă la început de septembrie, odată cu serbările naționale dedicate „Crăișorului Munților”. În restul anului, rămâne un loc uitat de turiști și de politicienii care se înghesuie aici la sărbătoare.

Țebea a devenit adesea un loc al defilărilor cu substrat politic. Foto: Daniel Guță

La început de septembrie, localitatea Țebea din județul Hunedoara (video, din 2024) revine în atenția românilor, iar așezările din jur atrag turiști.

Acest fapt se datorează, în mare măsură, lui Avram Iancu (1824–1872), una dintre figurile emblematice ale românilor, comemorat anual la Țebea, în prima sau a doua duminică din septembrie, în preajma datei morții sale, 10 septembrie.

Pe 7 septembrie, mii de români sunt așteptați din nou la Serbările Naționale de la Țebea, organizate cu prilejul împlinirii a 153 de ani de la moartea celui supranumit „Crăișorul Munților”.

Programul cuprinde, duminică dimineața, o slujbă religioasă, o paradă militară, depunerea de coroane la mormântul său din curtea bisericii ortodoxe și, ulterior, un spectacol folcloric, la care vor participa, printre alții, artiștii Nicolae Furdui Iancu și Paula Hriscu.

Țebea, locul băilor de mulțime

În ultimii ani, numărul participanților la aceste serbări a fost într-o continuă scădere, iar manifestarea a fost tot mai des marcată de încercările politicienilor și ale simpatizanților de partid de a ieși în evidență.

În timpul slujbei religioase și al ceremonialului de depunere a coroanelor, locul din jurul mormântului este ocupat de politicieni și oficialități, iar publicul este ținut la distanță, dincolo de gardurile păzite de jandarmi, în afara complexului de la Țebea sau în cimitir.

În 2024, atmosfera a fost tensionată după ce europarlamentarul Diana Șoșoacă a provocat un incident controversat. Un localnic i-a certat pe cei din suita sa, acuzându-i că huiduiau în curtea bisericii.

„Nu aveți voie să veniți în cimitir să înjurați, nesimțiților. Aici este biserică și cimitir, băi javrelor”, le-a strigat acesta.

Replica politicianului a fost la fel de agresivă.

„Sunteți sclavi. Sclavilor. Avram Iancu nu ar fi acceptat așa ceva. Rușine să vă fie, că vă trădați moțul. Voi sunteți moți, mă?”, a răspuns Diana Șoșoacă.

În 2023, politicienii au fost din nou în prim-plan. Fostul premier Nicolae Ciucă, pe atunci președinte al Senatului, a fost întâmpinat cu huiduieli și claxoane ale camioanelor parcate în apropierea complexului istoric, în timp ce rostea mesajul comemorativ despre Avram Iancu. Tot atunci, George Simion și Diana Șoșoacă s-au numărat printre numeroșii politicieni prezenți la eveniment, așa cum s-a întâmplat și la ediția din 2022.

În 2021 și 2020, serbările s-au desfășurat într-un cadru mai restrâns, din cauza pandemiei de Covid-19, cu mai puțini invitați din rândul clasei politice și câteva sute de participanți.

„În trecut, era mult mai multă lume aici. Veneau și zeci de mii de oameni prin anii ‘70 – ‘80 la Țebea, nu doar pentru Avram Iancu, dar și pentru a petrece la serbarea câmpenească. Umpleau dealurile din jur. Dar cu timpul orașul Brad și satele s-au mai depopulat, iar interesul pentru astfel de evenimente a mai scăzut”, își amintește un localnic.

Țebea, tăcută și uitată 364 de zile pe an

Complexul de la Țebea, o așezare pitorească de pe valea Crișului Alb, care desparte Munții Apuseni de Munții Metaliferi, rămâne aproape pustiu în restul anului.

Satul aflat la 7–8 kilometri de municipiul Brad, în comuna Baia de Criș, este tranzitat de șoseaua Deva–Oradea (DN 76) și, în ciuda importanței sale istorice, puțini călători îi acordă atenție.

Cei care se opresc la complexul istoric din Țebea găsesc aici mormântul lui Avram Iancu, cimitirul eroilor – unde sunt înmormântați soldați români din Primul Război Mondial și alți participanți la evenimente istorice din Apuseni –, dar și Gorunul lui Horea, arborele secular care amintește de liderul moților în timpul răscoalei din 1784.

Baia de Criș, umbra lui Avram Iancu

Aflată în vecinătatea satului Țebea, Baia de Criș a fost vreme îndelungată o localitate importantă din vestul României. Până în secolul al XIX-lea a fost reședința administrativă a comitatului Zarand, iar până la începutul secolului XX aici funcționau o prefectură și o judecătorie. Ridicată în Evul Mediu, mănăstirea franciscană din centrul localității impresionează și astăzi prin dimensiunile sale.

În Baia de Criș se află și locul unde Avram Iancu a fost găzduit în ultimele zile din viață și unde a murit, astăzi transformat într-un mic muzeu.

„Avram Iancu pieri în 1872 în tinda casei unui sărac din Baia de Criș, a unui covrigar. De aici îl aduseră, ca pe atâția alții din Baia de Criș, care n-au o biserică și un cimitir acolo, la Țebea. Și lângă dânsul vechiul stejar cu trunchiul mândru mai răsfiră crengile puternice, ce cad pe rând și se înnoiesc într-una“, amintea istoricul Nicolae Iorga.

Tot aici se găsesc clădirile istorice ale fostei prefecturi și judecătorii, dar și case din secolul al XIX-lea, monumente de artă și plăci comemorative dedicate „Crăișorului Munților”.

În prezent, Baia de Criș, cândva un centru administrativ și minier, și-a pierdut din importanță. Satele sale mai numără circa 2.100 de locuitori, la jumătate față de deceniile trecute, iar gara a ajuns în ruină.

Orașul Brad mai strălucește prin Muzeul Aurului

Municipiul Brad a păstrat amintirea lui Avram Iancu, dar, la fel ca majoritatea localităților de pe valea Crișului, a fost afectat în ultimele decenii de declinul economic care a cuprins ținutul.

Liceul din localitate, fondat în ultimii ani de viață ai lui Avram Iancu, îi poartă numele și amintește atât de eroul transilvan, cât și de părintele Arsenie Boca, fost elev al său.

Unele monumente dedicate Crăișorului Munților împodobesc centrul municipiului Brad, însă atracția principală a orașului rămâne Muzeul Aurului, unic în Europa.

Bogatele mine de aur din zona Bradului și uzinele acestora, reunite în centrul minier Barza, au fost închise în anii 2000, iar de atunci orașul cu 13.000 de locuitori și comunele din jur nu și-au mai revenit pe plan industrial.

Gara de epocă din Brad (video), veche de 130 de ani, este acum pustie, iar spectaculoasa cale ferată Deva–Brad, construită între 1939 și 1987, a fost dezafectată în anii ’90.

În vecinătatea Bradului, comuna Crișcior, locul marilor mine de aur din Munții Metaliferi și al unora dintre evenimentele dramatice ale răscoalei lui Horea și revoluției transilvane, a rămas și ea doar o amintire a fostului mare centru minier Barza.

Avram Iancu, eroul tragic al moților

Avram Iancu (1824–1872) a fost o personalitate emblematică a istoriei românilor. În anii mișcărilor revoluționare de la mijlocul secolului al XIX-lea, când Transilvania devenise scena unui război civil, tânărul avocat român a fost omul de care și-au legat speranțele moții, implicați în acțiunile politice și în luptele de apărare a comunităților românești. Soarta celui supranumit Crăișorul Munților a fost însă una tragică.

La doar câțiva ani după încheierea Revoluției de la 1848–1849, în timpul căreia s-a remarcat ca lider energic, dar incomod pentru autoritățile habsburgice și maghiare, Iancu s-a retras din viața publică. În ultimii ani, o depresie profundă îl afecta, susțin unii istorici, iar boala de care suferea i-a grăbit sfârșitul, la doar 48 de ani.

La începutul anului 1872, starea lui de sănătate s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criș, unde și-a petrecut ultimele săptămâni din viață. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineața zilei de 10 septembrie 1872, pe prispa casei unui localnic din Baia de Criș, Lieber, brutarul la care trăsese peste noapte.

Asupra sa au fost găsite o năframă, un fluier din lemn de cireș și o jalbă către împăratul Franz Joseph, unsă și mototolită, pe care nu a mai trimis-o niciodată. În scrisoare, Avram Iancu se plângea că a ajuns un om „frânt cu desăvârșire, într-o stare vrednică de a se numi mizeră”.

Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele „Avram Iancu, eroul românilor”, vârsta de 48 de ani și mențiunea „moarte firească”.

Avram Iancu a fost înmormântat la Țebea, în cimitirul ortodox, lângă Gorunul lui Horea.