PNL se reformează fără femei implicate în deciziile majore. Sociolog: „Foarte puține au fost promovate în ultimii 35 de ani”

Partidul Național
Liberal a decis, sâmbătă, în cadrul Consiliului Național, eliminarea dreptului
de vot pentru Organizația de Femei Liberale în Biroul Politic Național, iar
schimbarea amenință procesul de reformare al partidului.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Decizia de a
exclude din procesul de vot intern organizația pentru femei și cea pentru
tineri vine înaintea votului din Congresul în care Ilie Bolojan ar urma să fie votat în
funcția de președinte al partidului, dar și în contextul în care partidul nu a propus
nicio femeie pentru noul cabinet guvernamental pe care îl conduce liderul
liberal.

Din interiorul
PNL, organizație de femei și de tineret au catalogat
inițiativa drept o întoarcere în Evul Mediu” și au transmis că decizia oferă „un
exemplu perfect despre cum se construiește regresul sub masca modernizării”. Gestul a fost criticat dur chiar și dinspre PSD, prin vocea Victoriei Stoiciu, vicepreședinte al partidului, care a
subliniat că decizia va avea efecte politice și a atras atenția că „într-un
context în care extremismul politic câștigă teren cu un discurs anti-drepturi
și anti-diversitate, partidele pro-europene și democratice ar trebui să fie
primele care afirmă răspicat: drepturile femeilor NU sunt negociabile”.

Motivul deciziei
nu a fost explicat de formațiunea politică, însă, printre noile reguli impuse
de Ilie Bolojan este prevăzută și eliminarea din procesul de vot al organizațiilor
care nu și-au achitat contribuțiile prevăzute în statut până în luna anterioară
convocării Congresului.

Alina Gorghiu,
fostă șefă a PNL, anunță însă schimbarea statutului PNL odată cu Congresul din
12 iulie, în sensul asigurării unei reprezentări echilibrate a femeilor. „După
insistențe de ani de zile, am reușit un lucru mare pentru femeile care vor
asuma cu îndrăzneală candidaturi de azi înainte: femeile vor avea locul lor pe
liste în PNL. Statutul PNL va prevedea cote voluntare pentru femei în
Parlament, Guvern și administrație locală”, a transmis senatoarea.

Lipsa de
competență a femeilor din PNL, invocată de Ilie Bolojan

Întrebat într-o
conferință de presă de ce PNL nu a propus femei pentru conducerea ministerelor, Ilie Bolojan a răspuns: „PNL
trebuie să încurajeze ca oamenii performanți, femei sau bărbați, să fie
susținuți, să li se creeze culoare. Am încercat să propunem oameni competenți.
A fost mai puțin important ceea ce suntem”.

„E o măsură
care dă foarte prost, mai ales de la un reformator. Dar PNL-ul, din păcate,
merge pe linie relativ conservatoare din acest punct de vedere. De foarte multă
vreme, foarte puține femei au fost promovate de acest partid în ultimii 35
de ani. Și nu înțeleg de ce, că PNL, teoretic, a fost unul dintre partidele
care au promovat emanciparea femeii. Am avut și o femeie în fruntea PNL, da, să
aflăm acum că nu este competentă nici domnia sa, chiar dacă a fost președinte”, subliniază sociologul Gelu Duminică.  

Sociologul mai
punctează că explicația oferită de liderul interimar al PNL, premierul Ilie
Bolojan, este una surprinzătoare, mai ales în contextul în care PNL are sute de
femei în organizațiile din țară și din afară: „Ce mă deranjează mai tare nu este faptul că nu
sunt femei în Guvern.  Însă este pentru prima dată, din câte îmi aduc aminte, când aud o astfel
de argumentație – nu am găsit femei în PNL. Doi, de ce i s-a retras dreptul de
vot organizației de femei? (…) Total absurd și total ciudat. Femeile sunt mai
bine educate decât noi, statictic, decât noi, bărbații. Femeile au votat mai
democratic decât bărbații, din nou statistic. Dar femeile sunt
cele care trebuie să fie susținute doar atunci când sunt bătute, din păcate.
Ciudat, foarte ciudat”.  

Marile
partide, fără femei în Guvern

În Guvern sunt
acum doar două femei în funcția de ministru, Oana Țoiu și Diana Buzoianu,
propuse de USR pentru Ministerul de Externe și cel al Mediului. PSD, PNL și UDMR nu au propus o altă femeie pe lista miniștrilor în cadrul
negocierilor. Două femei au fost și anterior în cel de-al doilea cabinetul
guvernamental condus de Marcel Ciolacu (mai 2025 – iunie 2025)  – Natalia Intotero (PSD) și Simona Bucura
Oprescu (PSD). În primul cabinet condus de Marcel Ciolacu (iunie 2023 –
decembrie 2024) au fost constant 6 femei, chiar și după înlocuirea fostei
ministre a Familiei și Tineretului, Gabriela Firea.

Cabinetul condus
de fostul premier liberal Nicolae Ciucă (noiembrie 2021 – iunie 2023) a avut
două femei în funcția de ministru, pe Gabriela Firea și pe Ligia Deca, timp de
aproximativ 9 luni.  

Cabinetul condus
de Florin Cîțu (decembrie 2020 – noiembrie 2021) a avut o singură femeie, pe
Raluca Turcan, ca ministru al Muncii, iar cabinetul lui Ludovic Orban
(martie 2020 – decembrie 2020) a avut trei femei în funcția de ministru, pe Raluca
Turcan, Monica Anisie și Violeta Alexandru.

Legile
abandonate în Parlament

În Parlament sunt
blocate două inițiative legislative care prevăd introducerea cotelor de gen în
listele electorale ale partidelor, ambele depuse în 2022 și blocate din 2023.
Unul dintre proiecte prevede respectarea unei reprezentări minime de 33% atât
în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. Proiectul a fost adoptat de
Senat în aceeași lună în care a fost depus, mai 2022. De atunci însă a stat
blocat la Camera Deputaților, unde a primit la un an distanță, în aprilie 2023, aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică. Inițiatoarea, Simona Maya Teodoroiu, a murit în octombrie 2024.

Cel de-al doilea
proiect a fost depus de fosta senatoare Gabriela Firea în octombrie 2022 și
prevede respectarea unei cote minime de reprezentare, atât în cazul femeilor,
cât și cel al bărbaților, de 30% în privința candidaților formațiunilor
politice la alegerile locale. Inițiativa are și semnătura fostului premier și
șef PSD, Marcel Ciolacu, dar tot nu a avut mai mult succes, iar acum Gabriela
Firea este eurodeputat.

Acum sunt în Legislativ 101 femei, dintr-un total de 464 de parlamentari. 73 sunt în Camera Deputaților și 28 în Senat. PNL, partid care are 72 de membri, a adus 9 femei in Legislativ, iar USR 14 dintre cei 59 de membri. Cel mai mare număr de femei este la PSD, 29, însă aici sunt și cei mai mulți membri, adică 131. 

În Parlamentul European, din cei 33 de aleși români, sunt doar 5 femei. PSD are două femei europarlamentar, iar PNL, SOS și AUR au fiecare câte o singură reprezentantă.