Părinții se opun reducerii burselor școlare. „Ne vom sacrifica viitorul”. Cer în schimb reorganizarea inspectoratelor școlare

Federația Națională a Părinților – Edupart atrage atenția că reducerea burselor școlare, invocată ca o necesitate pentru ca România să nu intre în criză, înseamnă în fapt „sacrificarea elevilor pentru echilibre contabile de moment”. Este cerută în schimb reorganizarea inspectoratelor, o măsură prevăzută în noile legi ale Educației, dar amânată de mai multă vreme.

Doar două tipuri de burse pentru elevi, din toamnă FOTo: arhiva

Edupart a transmis, vineri, 27 iunie, o scrisoare deschisă către Guvernul României și Ministerul Educației în care se atrage atenția că banii tăiați din Educație nu vor rezolva criza prin care trece România. Părinții se opun reducerii burselor școlare, indiferent sub ce formă sunt propuse măsurile – plafonări procentuale, recalculări prin raportare la salariul minim net sau „optimizări bugetare” -, apreciind că toate aceste măsuri „trădează o opțiune politică clară: sacrificarea elevilor pentru echilibre contabile de moment”. Se reamintește că România are cea mai mare rată de abandon școlar timpuriu din UE – 16,6% în 2022, față de media europeană de 9,5%, iar în evaluarea PISA 2022 țara noastră este cu peste 50 de puncte sub media OECD la toate cele trei domenii testate (științe, matematică, citire). Cu un fenomen al abandonului și al migrației școlare în creștere, „reducerea burselor transmite un semnal profund îngrijorător privind prioritățile sistemului educațional”, atrag atenția părinții.

„Bursele nu sunt un moft”

„Noi, părinții, spunem ferm: Educația nu este o cheltuială, este o investiție în viitor. Iar bursele nu sunt un moft. Sunt un drept al copilului și o obligație a statului. Ele sunt singura formă directă prin care societatea sprijină copiii pentru a merge la școală, pentru a învăța și a construi un drum mai bun decât cel pe care l-au primit”, atrage atenția Edupart.

Părinții reclamă lipsa de transparență în adoptarea deciziilor și absența evaluărilor reale privind impactul acestor tăieri. „Nu știm câți copii vor fi afectați, din ce medii, cu ce riscuri de abandon. Nu știm ce se întâmplă în clasele în care 30% dintre elevi au medii peste 9. Nu știm dacă bursele sociale vor rămâne la același nivel sau vor fi reduse prin recalculări mascate. Este profund îngrijorător ca decizii de asemenea amploare, care privesc viețile a milioane de copii și familii, să fie luate fără consultări reale, fără date clare, fără studii publice”, semnalează părinții, în scrisoarea deschisă.

„Cine decide care dintre ei merită și cine nu?”

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat cu două zile în urmă că se va renunța la actualul sistem de burse școlare, pentru că România nu și-l mai permite. Vor fi păstrate doar două tipuri de burse: bursele de merit și bursele sociale. O altă măsură este legată de numărul beneficiarilor. S-a anunțat că bursele de merit vor fi acordate pentru 15% dintre elevii unei clase, condiția fiind ca pentru a beneficia de bursă media elevului să fie minim 9. Părinții atrag atenția însă că cei dezavantajați vor fi elevii din clasele „bune”, în care elevi cu medii foarte mari riscă să nu beneficieze de bursă.

„Limitarea burselor de merit la , fără criterii diferențiate și transparente, poate pune sub semnul întrebării coerența pedagogică și echitatea în tratamentul elevilor. Ce se întâmplă într-o clasă unde 10 elevi din 28 au media 9,50? Cine decide care dintre ei merită și cine nu? Cu ce mesaj îi întâmpinăm pe copiii care, în ciuda dificultăților sociale, reușesc să performeze? Această plafonare va produce demotivare, tensiune și inechitate, mai ales în comunitățile rurale, unde obținerea mediei 9 este adesea o victorie împotriva tuturor greutăților”, arată părinții.

În sprijinul celor expuse, Federația Națională a Părinților prezintă rezultatele unui studiu recent, „Educația prin ochii părinților”, derulat de Edupart, la care au răspuns peste 20.000 de părinți din toată țara, și în care se arată că inechitățile socio-economice sunt percepute ca fiind decisive în șansele reale ale copiilor la educație.

La întrebarea – „În ce măsură consideri că statutul social al unei familii influențează rezultatele școlare ale copiilor?” – cei mai mulți părinți, 70,45%, au răspuns „în mare și foarte mare măsură” și doar 10,17% au ales varianta „în mică și foarte mică măsură”, alți 19,38% fiind neutri.

„Asta înseamnă că 7 din 10 părinți consideră că educația nu este egală pentru toți, iar statutul social determină în mod semnificativ performanțele școlare. Pentru specialiști, această percepție justifică intervenții compensatorii: burse, mentorat, sprijin educațional, politici de redistribuire. Iar pentru guvern, acest rezultat ar trebui să fie un semnal de alarmă că mobilitatea socială prin educație este în declin”, mai spune Edupart.

„Se poate începe cu reformarea anumitor inspectorate școlare județene”

Părinții atrag atenția că „dacă tot se dorește o reformă și tăieri de cheltuieli, se poate începe cu reformarea anumitor Inspectorate Școlare Județene”.

„De ani de zile, părinții, profesorii onești și organizațiile civice atrag atenția asupra faptului că unele Inspectorate Școlare Județene funcționează adesea ca centre de putere politică și control, și mai puțin ca structuri care sprijină calitatea educației. Numirile pe criterii politice, lipsa transparenței și blocarea inițiativelor din teritoriu au transformat aceste instituții în bariere în calea adevăratei reforme a sistemului de învățământ”, mai menționează părinții în scrisoarea deschisă.

Deși Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede înlocuirea IȘJ-urilor cu Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar, măsura, susținută ferm de către părinți, a fost constant amânată, din motive politice.

„Este profund dezamăgitor ca, în timp ce statul susține că „nu sunt bani” pentru burse, se cheltuiesc în continuare resurse semnificative pentru menținerea unor structuri greoaie, politizate și ineficiente. Dacă Guvernul dorește cu adevărat reformă și echilibru bugetar, se poate începe cu acestea, nu cu bursele copiilor”, mai spun părinții.

„Domnule prim-ministru, domnule Ministru al Educației, această scrisoare nu este un protest în ton ridicat. Este o formă de rezistență calmă, rațională și morală din partea părinților din România. Tăierile de burse nu vor rezolva criza. Dimpotrivă, o vor adânci. Dacă sacrificăm educația acum, ne vom sacrifica viitorul – cu bună știință”, își încheie Federația Națională a Părinților – Edupart mesajul.

Elevii și studenții, în stradă

Joi, 26 iunie, studenți din toată țara și-au manifestat prin proteste de stradă dezacordul față de reducerea bugetului pentru burse, pentru ca astăzi și elevii să lise alăture. Elevii au venit de la primele ore ale dimineții în fața Ministerului Educației pentru a-și exprima nemulțumirea față de reducerea numărului de burse anunțată. O parte spun că bursa reprezenta cu adevărat o motivație pentru a se strădui și mai mult, alții atrag atenția că acei bani reprezentau o sursă importantă de venit pentru cei provenind din familii cu posibilități reduse.

În ultimii doi ani elevii au beneficiat de burse în cuantum semnificativ și, aspect și mai important, decontarea s-a făcut într-un sistem previzibil, ani la rând atât cuantumul cât și plata burselor fiind în mare măsură la mâna autorităților locale, ceea ce a dus la diferențe semnificative în acordare.

În anul școlar 2024-2025 cuantumul burselor a fost următorul: bursa de merit — 450 lei/lună; bursa de reziliență — 300 lei/lună; bursa socială — 300 lei/lună; bursa tehnologică — 300 lei/lună, bursa pentru mame minore – 700 de lei pe lună, bursa de excelență olimpică I – 750 – 3.000 lei, bursa de excelență olimpică II – 700 lei. Conform intențiilor exprimate până în prezent, din anul școlar viitor vor mai fi acordate doar burse de merit și burse sociale (inclusiv bursa pentru mame minore), însă nu s-au avansat cuantumuri.

Pe tema reformării sistemului de burse școare s-a pronunțat și președintele României, Nicușor Dan, care a declarat că „E anormal să numești de merit ceea ce iau 30% dintre elevi”.