Migrația, noul pariu electoral al AUR, după modelul partidelor suveraniste din Vest

Migrația, o temă mai puțin prezentă în România ar putea prinde contur înaintea alegerilor din 2028-2030, atrag atenția analiștii. Asta în condițiile în care deficitul de forță de muncă în țara noastră este de peste 600.000, companiile fiind obligate să angajeze muncitori străini pentru că ai noștri nu vor să muncească cu forme legale.

FOTO Inquam Photos / George Călin

Retorica anti-migranți a fost un factor-cheie în ascensiunea partidelor extremiste din țări precum Marea Britanie, Germania și Franța. În plus, această temă l-a ajutat pe Donald Trump să obțină al doilea mandat prezidențial în SUA.

Dacă până acum AUR a vorbit doar despre refugiații din Ucraina, în contextul războiului de la graniță, acum partidul pare hotărât să înceapă o adevărată ofensivă pe model vestic. Vicepreședintele AUR, Dan Tanasă, a postat recent un mesaj în care îndeamnă urmăritorii să nu mai primească comenzi de mâncare dacă livratorii nu sunt români, sugerând că acest lucru încurajează „importul de muncitori necalificați din Asia și Africa”.

Discursul anti-migrațiune, întemeiat pe spaimele societății

Genul acesta de discurs „se întemeiază pe spaimele sociale. Spaima de a pierde locul de muncă, spaima de a genera conflicte”, explică politologul Andrei Țăranu, arătând că acesta a avut succes în țările din vest, mai ales în cazul Brexitului – ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, „partidele suveraniste, în acest moment au și ele o criză de discurs. Adică nu sunt neapărat credibile și discursul lor este preluat de cele mai multe ori din străinătate. Nu este un discurs care să fie inteligibil pentru cetățenii români. Asta nu înseamnă că la un moment dat nu se va produce fuziunea, să spunem. Adică discursul românesc și discursul din străinătate să poată să coincidă”.

Politologul George Jiglău punctează că „tema migrației este categoric un element extrem de important în alte societăți occidentale și în discursul politic de tip, hai să zicem, suveranist, naționalist dus la extrem, conservator dus tot așa până la extrem. (…) Este asul din mâneca suveraniștilor noștri. Era de așteptat, cam de la alegerile de anul trecut am așteptat să văd dacă asta va deveni o temă de campanie”.

Angajații străini au fost în ultimele zile în centrul atenției. La Baia Mare, mai mulți muncitori din România și din Nepal, angajați ai unei fabrici de mobilă, au ajuns să se bată în unitatea de producție.

Acolo, de fapt, e o ciocnire a două minorități prezente în România. Astfel că „s-ar putea ca la acest tip de discurs să vină foarte bine și la el să adere oameni care altfel poate n-ar fi neapărat în siajul discursului AUR”, mai subliniază politologul George Jiglău.

AUR, fără propuneri alternative

Situația arată cel puțin că partidele suveraniste sunt în prezent într-un „con de umbră”, explică politologul George Jiglău, arătând că discursul anti-migrație are potențialul e a reaprinde atenția asupra partidului.

„Chiar dacă există sentimentul ăsta, pe bună dreptate, că prosperă în opoziție, că cei din coaliție se ceartă între ei, iau măsuri nepopulare și în timpul ăsta AUR crește, partidul crește fără să fie vizibil. Majoritatea covârșitoare a atenției este pe ce se întâmplă la guvernare. AUR apare foarte rar și pe bună dreptate. Fac opoziție de foarte slabă calitate. (…) Opoziția noastră nu vine cu absolut nimic pe masa discuțiilor legat de temele care enervează acum publicul. AUR nu crește pentru că publicul vede propuneri de la AUR mai bune. Pentru că AUR nu vine cu absolut nimic”.

De ce aleg companiile românești muncitori străini, în ciuda costurilor mai mari

Angajarea cetățenilor non-UE în România presupune multiple costuri suplimentare pentru angajatori, însă acest lucru nu împiedică companiile să și-i dorească: aproape 141.000 de muncitori străini muncesc deja în diferite sectoare cheie ale economiei. ,,Principalul motiv pentru care companiile aleg să angajeze lucrători străini, în ciuda faptului că acest lucru implică costuri mai mari decât angajarea românilor, este dorința de stabilitate pe termen lung. Muncitorii străini vin în România cu scopul clar de a munci, fiind într-o poziție vulnerabilă care îi determină să respecte cu rigurozitate condițiile contractuale, ceea ce îi face, în practică, mai stabili și mai predictibili decât o parte din forța de muncă autohtonă”, a declarat recent Yosef Gavriel Peisakh – General Manager Work from Asia – pentru „Adevărul”.  Detalii

România angajează muncitori străini pentru că ai noștri nu vor să muncească cu forme legale

Angajatorii români încearcă să acopere cu muncitori aduşi din străinătate un deficit de forţă de muncă de peste 600.000 de persoane, în condiţiile în care la ora actuală peste 500.000 de oameni activi nu sunt în câmpul muncii, a declarat preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM), Romulus Badea. „Aş vrea să vă reamintesc de ce discutăm despre recrutarea de muncitori străini. Sunt câteva statistici care explică multe. De exemplu, conform statisticii UE, diaspora românească este cea mai mare în cadrul UE. Deci, românii reprezintă cel mai mare număr de cetăţeni europeni care trăiesc în celelalte state membre, în afara graniţelor. Undeva la 3,1 milioane de oameni. Vreau să atrag atenţia că aceştia sunt cei care sunt înregistraţi, care apar în statisticile oficiale. În 2022, un fost conducător al Departamentului Românilor de Pretutindeni dădea exemplul Franţei, unde sunt înregistraţi 150.000 de oameni, cu aproximaţie, însă estimările erau că de fapt sunt vreo 500.000. Şi, repet, numărul acesta este doar în lumea europeană. Dacă adăugăm alte ţări preferate de români, cum ar fi Marea Britanie sau Statele Unite, este clar că numărul este mult mai mare. Estimările duc spre 5,6 milioane de români plecaţi din interiorul graniţelor”, a afirmat Badea.