Măsurile de austeritate scot în stradă bugetării. Economist: „Reforma trebuie să diminueze anvelopa salarială. Le forțează să devină mai eficiente”

Mai multe
proteste au izbucnit luni în zeci de instituții din țară, inclusiv la
Ministerul de Finanțe și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene, în așteptarea
măsurilor care taie sporurile angajaților din sistemul de stat.

Cabinetul Bolojan a dat startul măsurilor de austeritate FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Ziua de luni, 30
iunie, a adus proteste în toată țara, chiar și la Ministerul de Finanțe, precum și la mai multe sedii ANAF din țară, reorganizarea agenției
fiind printre primele subiecte abordate de noul cabinet guvernamental condus de Ilie Bolojan.

Guvernul a
adoptat în ședința de luni două ordonanțe de urgență, una care modifică
veniturile angajaților din sistemul bugetar și alta care prevede anularea unei extinderi a ANAF. La 1 iulie 2025 ar fi urmat să fie operaționalizate structurile antifraudă teritoriale județene, însǎ guvernul a menținut structura existentă. 

Cele două inițiative, în special cea care scade nivelul salarial, au declanșat proteste în București, Cluj,
Mureș, Constanța, Vrancea, Ilfov, Arad, Giurgiu, Vâlcea, Iași și Sălaj, la instituții precum  caCasa de Pensii, Inspectoratele
Teritoriale de Muncă (ITM), Agențiile de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS),
AJOFM, CNSAS și Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice (AJFP).

Si angajații
Executivului au protestat de vineri, după ce au aflat că sporul acordat
pentru condiții periculoase sau vătămătoare va fi limitat la 300 de lei brut
lunar pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. Sporul ajungea
inițial până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut
lunar. Sindicatul
Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur conducerea
Executivului, susținând că, în timp ce se invocă „reforma statului”,
Guvernul mărește schema politică de la vârful puterii: vicepremieri în plus,
fiecare cu 4–6 consilieri, cu câte trei secretari de stat per cabinet, fiecare
cu alți consilieri, plus șoferi, autoturisme, birouri sau chiar fonduri de
protocol.

Măsurile de austeritate vin în contextul în care, în anul 2024, costurile cu salariile din sectorul
public au crescut semnificativ – de la 132 de miliarde de lei la 164 de
miliarde de lei. OUG trebuia inițial
adoptată în ședința de guvern de vineri, însă a trebuit să mai aștepte până
luni pentru a primi toate avizele necesare. Este introdusă o măsură
compensatorie, care ar urma să ofere angajaților expuși la condiții de muncă
periculoase sau vătămătoare între 3 și 5 zile lucrătoare de concediu de odihnă
suplimentar.

Liderii de
sindicate, chemați la discuții

O reacție a venit
din partea noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, care a atras atenția
că în ultimii ani, în România, „bugetele au fost construite
nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar
pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o
spirală de deficite permanente”.

„Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp şi o fundaţie
bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a
livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creşterea a fost
împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de
fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noştri – ci, în cea
mai mare parte, bani împrumutaţi”, a mai subliniat ministrul într-o postare pe
Facebook.

Ministrul
Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat în urma
ședinței de Guvern că va invita liderii de sindicate la discuții, motivând
totodată că Guvernul trebuie dea „un mesaj clar” în contextul economic actual:

„Când am venit
de la Bruxelles am aflat de acest protest spontan al angajaților și cu
siguranță știți că sunt preocupat de domeniul relațiilor de muncă de mult timp,
cu siguranță vom clarifica ceea ce este de clarificat în interiorul
ministerului, va exista o invitație pentru liderii sindicali și vom sta de
vorbă cu privire la ceea ce urmează. (…) Sunt adeptul dialogului social. Cred
că este foarte important să ne așezăm la masă să înțelegem doleanțele, dacă a
fost o mișcare de protest preventivă sau care să pună pe masă niște soluții din
partea dumnealor. Dreptul la grevă sau la protest este un drept constituțional.
Sunt adeptul dialogului. Nu ar trebui să ne panicăm. Avem o situație dificilă
în România, în general, aceast este creată de ani de zile care s-au succedat de
populism. Avem o notă de plată azi și pentru aceasta trebuie să existe un
guvern care să își aasume într-un mod curajos faptul că există această nevoie
de ajustare”.

Adevărata
reformă, „reducerea schemei de personal”

Analistul
economic Blogdan Glăvan subliniază că protestele sunt o consecință logică a
modului în care Executivul abordează pproblema scăderii cfheltuielilor
bugetare. „În momentul în care iei măsuri care afectează pe toată lumea, în
sensul reducerii veniturilor, este logic că vor urma proteste. Reforma
care trebuie urmată este aceea de a diminua sau de a îngheța, în funcție de
calculele bugetare, anvelopa salarială. Nu de a reduce salariile, veniturile. Deci
nu în sensul diminuării fiecărui salariu sau tuturor salariilor în bloc. Nu în
sensul afectării tuturor salariilor, ci în sensul afectării anvelopelor
salariale. Pentru că ceea ce ne interesează pe noi, ca contribuabili, este ca
statul să cheltuiască mai puțin.

Noi suntem nemulțumiți ca se cheltuie mult. Avem un deficit
bugetar mare și nu vedem această cheltuială în servicii publice de calitate. Și există foarte multe dovezi care arată
că în sistemul bugetar, în special în administrație, lucrează mulți oameni care
s-au angajat în ultimii ani. Zeci de mii de oameni care s-au angajat în ultimii
ani. Deci, există toate indiciile care arată că avem un surplus de personal în
sistemul administrativ. Și, deci, cheltuieli exagerate. Politica care trebuie
urmată este de limitare sau chiar de reducere a acestor cheltuieli salariale și
de altă natură din administrație. Însă asta o poți face punând un plafon total
limitat, înghețând, de exemplu, cheltuiala această salarială, sau afectând
salariile individual. În momentul în care afectezi salariile individual, sigur
vei avea proteste”, explică Bogdan Glăvan.

Potrivit analistului, reorganizarea instituțiilor ar forța o
reformare adevărată a acestora, fiind forțate să devină mai eficiente:

„În momentul
în care spui, să spunem, unei instituții, ANAF sau unei companii de stat – tu
trebuie să te încadrezi în atâtea cheltuieli de personal – păi atunci problema
este a celor din interiorul instituției sau companiei de stat respective, pentru
că ei trebuie să găsească soluții de a diminua acele cheltuieli. Fie fac o
reorganizare și dau afară 10% din personal, fie modifică contactul colectiv de
muncă și reduc ei salariile de comun acord, dar potențialul de conflict social
scade.

Și asta înseamnă
cu adevărat reformă. De ce? Pentru că în momentul în care aceste instituții,
când vorbim de agenții publice, companii, în momentul în care ele își reduc
schema de personal, asta le forțează să devină mai eficiente. Și acea schemă de
personal nu se va umple de la sine. E greu să crească din nou în anii care
urmează. Rămâne o economie, rămâne o reducere de cheltuială publică definitivă,
hai să spunem permanentă. (…) Motivul oamenilor, din interior va fi – să fac
ce trebuie ca să nu fiu dat afară – deci cei care vor fi nemulțumiți vor fi o minoritate”.

Analistul
economic mai amintește de protestele izbucnite în contextul anului electoral
2024, atunci când PNL și PSD, conduse la acel moment de Nicolae Ciucă și Marcel
Ciolacu, au fost nevoite să deblocheze activitatea din sistemul de stat. „Să
presupunem că n-ar ieși oamenii în stradă acum și n-ar facegrevă. Ar fi
ăsta un lucru minunat? Am putea sta liniștit? Nu. De ce? Fiindcă oamenii vor aștepta la
cotitură următorul moment în care să ceară creșterea salariilor”, mai
subliniază Bogdan Glăvan.