Funeraliile lui Iliescu și lecția democrației, explicate de Cioroianu / video
În ultimele zile, moartea fostului președinte Ion Iliescu și decizia de a-i organiza funeralii naționale au reaprins una dintre cele mai vechi și sensibile controverse din societatea românească. Figura centrală a tranziției postcomuniste, Iliescu a fost, încă din primele zile ale Revoluției din 1989, un personaj polarizant. Pentru unii, este asociat cu stabilizarea României într-o perioadă tulbure, pentru alții, cu tergiversarea reformelor și cu dosarele nerezolvate legate de evenimentele sângeroase ale începutului de democrație.
În cadrul emisiunii „Obiectiv Euroatlantic” de la DC News, istoricul și fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a încercat să ofere o perspectivă echilibrată asupra acestui moment, plecând de la ideea că analiza istorică trebuie să depășească emoția și partizanatul. „Cred că e corect să spunem tuturor românilor că, în definitiv, merită să ne luptăm între noi în timpul vieții. Cu un om care a murit, eu nu înțeleg să mă mai lupt, încerc să văd ce a făcut bine, ce a făcut rău”, a spus Cioroianu.
Potrivit acestuia, Ion Iliescu a fost „exponențial” pentru România postdecembristă, cu realizări notabile, dar și cu decizii și episoade controversate. Tocmai de aceea, susține el, e nevoie de „cumpăt” și de evitarea subiectivismelor atunci când se judecă un asemenea personaj istoric. Această atitudine de distanțare critică devine cu atât mai importantă în momentele în care societatea se confruntă cu decizii simbolice, precum organizarea de funeralii naționale.
În ceea ce privește această decizie, Cioroianu a invocat legitimitatea democratică a lui Iliescu, reamintind că a câștigat de trei ori alegerile prezidențiale în mod direct, în 1990, 1992 și 2000. „Din moment ce acest om a luat totuși votul liber a milioane de români în trei rânduri… nu putem totuși într-o democrație să respectăm numai ce votăm noi. Adică eu respect ce votez eu, restul nu mă interesează. Nu e o poziție corectă”, a afirmat fostul ministru, făcând referire implicită la criticile formulate de unele partide, între care și USR.
O altă dimensiune a dezbaterii privește justiția și eșecul acesteia în clarificarea juridică a unor evenimente-cheie din istoria recentă. Cioroianu a subliniat că lipsa unei sentințe definitive în dosarele Revoluției și mineriadelor nu este „vina lui Iliescu, că nu a fost capabil”, ci o problemă a sistemului de justiție, care „nu l-a putut judeca și condamna, dacă merita”. În aceste condiții, spune istoricul, „fiecare român are dreptul la prezumția de nevinovăție. N-a fost condamnat”.
Cioroianu a subliniat că, dincolo de cazul lui Ion Iliescu, trebuie să respectăm instituția prezidențială și votul oamenilor, indiferent cine a ocupat funcția: „Dincolo de numele lui, că îl poate chema Ionescu, Popescu, Iliescu sau Constantinescu, noi ne respectăm președinții și votul la un moment dat”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți G4News și pe Google News
