Cum a ajuns o speță veche de șase ani să schimbe legea declarațiilor de avere la CCR. Totul a pornit de la o consilieră amendată
O consilieră de la Avocatul Poporului a inițiat în urmă cu șase ani o contestație care a dus Curtea Constituțională să analizeze obligativitatea includerii veniturilor și bunurilor soților în declarațiile de avere.
Un caz inițiat de o consilieră din cadrul instituției Avocatului Poporului a dus la o schimbare semnificativă privind completarea declarațiilor de avere. Totul a pornit în 2018, când Agenția Națională de Integritate (ANI) i-a aplicat o amendă de 50 de lei pentru că nu menționase și veniturile obținute de soțul ei. În replică, aceasta a susținut în fața instanței că „nu are dreptul şi nu poate avea cunoştinţă de salariul soţului, care este confidenţial”.
Potrivit dosarului, partenerul ei lucra într-o instituție bancară unde contractele de muncă includeau clauze stricte de confidențialitate. Din acest motiv, consiliera a afirmat că divulgarea sumei ar fi putut atrage sancțiuni disciplinare pentru soțul său.
Împreună la bine şi la greu, chiar şi juridic
Judecătoria Sectorului 3, sesizată inițial cu acest dosar, a respins plângerea formulată, considerând că legea impune dezvăluirea acestor informații în interes public, chiar și în condițiile unor angajamente de confidențialitate: „confidenţialitatea nu poate fi opusă decât dacă dezvăluirea nivelului salarial s-ar face în afara cadrului legal”.
Instanța a mers mai departe, arătând că evitarea acestor obligații ar aduce riscuri serioase asupra transparenței: „Dacă subiectele cărora legea li se adresează ar putea să se apere în acest sens, scopul legii ar deveni iluzoriu, deoarece „averile” ar putea fi „ascunse” fără niciun fel de problemă, tocmai ce legea vrea să împiedice. Nu facem vreo aluzie cu privire la petentă sau soţul acesteia.”
Judecătorul a mai subliniat că, într-un cuplu căsătorit, există nu doar obligații morale, ci și legale în ceea ce privește transparența veniturilor: „şi-a asumat inclusiv obligaţiile legale privitoare la comunicarea veniturilor, iar cel care trebuie să depună declaraţia răspunde în cazul în care nu o face, nu doar pe plan moral, „Împreună la bine şi la greu”, ci şi juridic”.
Sesizare
Nemulțumită de hotărâre, consiliera a atacat decizia și a dus procesul mai departe, ridicând inclusiv mai multe excepții de neconstituționalitate în ceea ce privește Legea 1/2010 – care reglementează funcționarea Agenției Naționale de Integritate. În plus, ea a criticat și Legea 176/2010, susținând că aceasta ar încălca drepturi garantate de Constituție privind viața privată și intimitatea familială.
„Declaraţiile date pe proprie răspundere sunt acte personale, iar din art. 26 din Constituţia României rezultă că membrii unei familii sunt liberi să îşi stabilească propria conduită potrivit propriilor convingeri cât timp nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Aşadar, textul legal criticat, prin instituirea obligaţiei de a indica veniturile soţului, este neconstituţional, sugerând o conduită obligatorie pe care ar trebui să o aibă membrii familiei”, a susținut ea în fața instanței. Consiliera a citat și o decizie mai veche a Curții Constituționale, nr. 615/2006, în care se afirmă că „salariul concret al unei persoane nu reprezintă interes public, ci intră în sfera interesului privat al persoanei”, a explicat consiliera Avocatului Poporului.
În 2019, Tribunalul București a decis că problema este una legitimă și a trimis dosarul către Curtea Constituțională
Pe 27 februarie 2019, Tribunalul București a decis că problema ridicată este una legitimă și a trimis dosarul către Curtea Constituțională. Potrivit hotărârii instanței, textele criticate din Legea nr. 176/2010 (art. 3 alin. 2 și art. 12 alin. 6) erau relevante pentru cauza de față, deoarece făceau referire directă la obligațiile privind declarațiile de avere și la publicarea acestora pe site-urile instituțiilor publice, inclusiv cu privire la anonimizarea anumitor date.
„Nu se poate aprecia că nu ar avea legătură cu cauza şi este de competenţa Curţii Constituţionale a se pronunţa dacă analiza constituţionalităţii art. 12 alin. 6 din Legea nr. 176/2010 produce sau nu un efect într-adevăr util cauzei de faţă”, se arată în motivarea Tribunalului, potrivit Hot News.
După mai mulți ani, pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a dat verdictul: persoanele obligate prin lege să completeze declarații de avere nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soțului sau soției.
Această decizie a CCR ar putea schimba semnificativ modul în care sunt completate și interpretate declarațiile de avere în România, având efecte nu doar în cazul de față, ci pentru toate persoanele aflate în situații similare.
CITEȘTE ȘI: Augustin Zegrean, după decizia CCR pe declarațiile de avere: N-aș fi dat-o! Zeci de astfel de sesizări au fost respinse
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți G4News și pe Google News
