Ce spun experții chinezi despre relațiile China – UE

Sursa
aici.

Prin prisma etapelor
parcurse la Bruxelles, Berlin și Paris, vizita ministrului chinez de
externe, Wang Yi, încheiată pe 6 iulie 2025, a abordat o paletă extinsă de teme
strategice, economice și geopolitice. Pentru a înțelege mai profund
implicațiile acestei deplasări, este util să examinăm modul în care a fost
reflectată în mediul academic chinez, unde a fost percepută drept un semnal
semnificativ în actualul context internațional tensionat. În acest sens, mai mulți analiști din China au formulat interpretări
relevante privind cadrul și mizelor diplomatice ale vizitei. În cele ce
urmează, oferim o selecție de opinii extrase și traduse din presa chineză, cu
accent pe contribuțiile a trei experți de referință.

1. Cui
Hongjian (崔洪建), profesor
în cadrul Institutului de Studii Avansate pentru Guvernare Regională și Globală
al Universității de Studii Străine din Beijing.

2.  Zhao Chen (赵晨), director al Departamentului de
Relații Internaționale din cadrul Institutului de Studii Europene al Academiei Chineze
de Științe Sociale.

3. Gu
Xuewu (辜学武), profesor titular de științe
politice și relații internaționale la Universitatea din Bonn și director al
Centrului de Studii Globale.

Sursa: aici

Într-un
articol publicat în Shanghai Observers pe 30 iunie, profesorul
Cui Hongjian a oferit o serie de perspective detaliate. Mai jos, redăm, în
traducere, fragmente
relevante din analiza sa.

 „Spre
deosebire de dialogurile organizate anterior în cadrul mecanismelor oficiale, actuala vizită a lui Wang Yi se remarcă printr-o abordare integrată: s-a deplasat mai
întâi la sediul Uniunii Europene, iar apoi a efectuat vizite în Germania și Franța, desfășurând un pachet unitar de dialoguri la
nivel înalt. Aceasta reflectă abordarea echilibrată
a diplomației chineze față de Europa, care îmbină dimensiunea
bilaterală („punctuală”) cu cea multilaterală („generală”), promovând un avans
coordonat. Această strategie poate fi analizată din perspectiva momentului
ales, a agendei abordate și a locurilor vizitate.”

Expertul
chinez a subliniat că „aniversarea a 50 de ani de relații diplomatice
între China și UE constituie un prilej important pentru aprofundarea cooperării.
Intensificarea recentă a contactelor la nivel înalt, inclusiv vizitele unor
lideri europeni precum premierul spaniol, confirmă încrederea ambelor părți în
viitorul relației bilaterale. În acest context, vizita ministrului Wang Yi
transmite, în fața unor voci discordante din interiorul Uniunii, semnalul clar
al consecvenței Chinei în promovarea constantă a dialogului cu UE, conform unei
direcții prestabilite și fără a fi influențată de conjuncturi temporare.”

Referindu-se la cadrul de cooperare, Cui a
afirmat că mecanismele de dialog strategic, precum cel China–UE și
China–Germania în domeniul afacerilor externe și securității, sunt esențiale
pentru discutarea relației bilaterale ca ansamblu, pentru armonizarea
politicilor și conturarea unui cadru de colaborare de durată. În viziunea sa,
China respinge abordarea fragmentară a relației bilaterale, reflectată
uneori în formularea tripartită „cooperare, competiție și rivalitate
sistemică”, o etichetare care, în opinia sa, a complicat poziționarea
Europei și a amplificat
instabilitatea în
relația cu China.

În
ceea ce privește agenda propriu-zisă a vizitei, Cui a indicat că aceasta va
viza consolidarea relației China–UE și abordarea unor dosare internaționale și
regionale majore, cu accent pe colaborarea în guvernanța globală și regională,
schimbul de opinii asupra unor teme sensibile, precum cele economice și
comerciale, în scopul stabilizării așteptărilor, precum și pregătirea
viitoarelor contacte la nivel înalt dintre liderii celor două părți.

Referindu-se
la retorica recentă a Ursulei von der Leyen, care a evocat la summitul G7 din
Canada așa-numita „amenințare economică” reprezentată de China, Cui a explicat
că astfel de declarații trebuie înțelese în contextul echilibrului
geopolitic din cadrul triunghiului China–SUA–UE. Acestea reflectă mai degrabă o
încercare a Europei de a-și menține echilibrul strategic decât o poziție
solidificată împotriva Chinei. El a insistat că politica Chinei față de Europa
nu va fi deviată de astfel de tactici de moment sau de opinii izolate exprimate
de unii lideri.

În
opinia sa, adevărata provocare în relația China–UE nu este lipsa consensului
în rândul statelor membre europene, ci direcția în care se îndreaptă acest
consens. Cui a pledat pentru o percepție corectă și reciprocă, fundament al
cooperării durabile. A subliniat că este esențial un dialog constant care să
favorizeze o „percepție pozitivă” între cele două părți, în locul unei
interpretări unilaterale a poziției Chinei, bazate pe presupuneri și narațiuni
negative.

Cu accent pe dimensiunea viitoare
a relației China-UE,
Cui a evidențiat necesitatea consolidării relației bilaterale pe patru
planuri: la nivel general, prin menținerea relației pe traiectoria unui
parteneriat strategic solid; la nivel bilateral, prin adaptarea la contextul
internațional și reconfigurarea principiilor de interacțiune; la nivel tematic,
prin abordarea pragmatică a dosarelor concrete, precum cel al vehiculelor
electrice, în cadrul unui dialog instituționalizat; iar la nivel operațional,
prin identificarea unor soluții reciproc acceptabile pentru rezolvarea
disputelor.

La
nivel global, el a pledat pentru reafirmarea angajamentului comun față de
multilateralism, pentru combaterea protecționismului și unilateralismului și
pentru promovarea păcii și dezvoltării durabile. „China a susținut întotdeauna
multilateralismul și comerțul liber”, a afirmat Cui, adăugând că atât China,
cât și Uniunea Europeană au voința și capacitatea de a acționa ca două forțe
constructive pe scena internațională. Colaborarea lor este vitală pentru
menținerea unei ordini mondiale bazate pe reguli și pe deschidere.

Aceeași linie de analiză a fost reluată de Cui Hongjian și în interviul acordat publicației The
Paper  pe 2 iulie, unde a
comentat direct semnificația vizitei lui Wang Yi și a oferit noi clarificări
privind stadiul relațiilor bilaterale.

 „Pe de o parte, China are un dialog
instituționalizat cu Uniunea Europeană, Germania și Franța, iar această vizită
a lui Wang Yi face parte, în mod firesc, din agenda prestabilită, reprezentând
totodată o expresie a rezilienței relațiilor dintre China și UE. Pe de altă
parte, vizita are și rolul de a pregăti interacțiunile la nivel înalt care vor
urma între cele două părți, prin căutarea anticipată a unor puncte de consens
cu partea europeană, în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune în cadrul
dialogului la nivel înalt.”

Analizând
dinamica schimburilor bilaterale din prima parte a anului, expertul
chinez a remarcat frecvența contactelor și tonul relativ pozitiv al unor declarații
venite dintre Europa. „Totuși, în perioada recentă, relațiile China–UE s-au confruntat cu noi obstacole: „Consider că această situație
reflectă, de fapt, complexitatea actuală a relației bilaterale.” El a explicat
că, pe de o parte, aceste schimburi semnalează un proces de restabilire și
consolidare a încrederii reciproce, iar pe de altă parte, din perspectiva UE,
aceasta încearcă să identifice și să gestioneze dificultățile din relația cu
China printr-o formulare politică unificată, ceea ce face ca apariția unor
fricțiuni să fie firească.

În ceea ce privește relațiile
economice și comerciale, Cui a afirmat că măsurile
recente adoptate de Uniunea Europeană reflectă, pe de o parte, o
tendință tot mai pronunțată de a defini relația economică cu China prin prisma
competiției, iar pe de altă parte, sunt influențate de creșterea forțelor
populiste din interiorul Uniunii, ceea ce determină o accentuare a
protecționismului în abordarea problemelor economice și comerciale cu China.„Este momentul ca China și Uniunea
Europeană să se așeze cu adevărat la masa dialogului, pentru a proteja
stabilitatea relațiilor economice și comerciale, pentru a extinde cooperarea și
a aduce beneficii concrete economiilor și populațiilor ambelor părți”, a
declarat Cui. „Este posibil să fie nevoie de măsuri mai sistematice, iar ideal
ar fi elaborarea unui model de cooperare pe termen lung și inovator. Se pare
că, în prezent, condițiile pentru acest lucru încep să se contureze.”

Referindu-se la extinderea logicii securitare
în Europa, el a remarcat, în cadrul unui seminar online organizat pe 26 iunie
de China-Europe Research Institute, că această logică se extinde
dincolo de sfera tradițională a apărării și afectează politicile economice,
subminând astfel dialogul constructiv în domeniul economic și comercial. Cui a
afirmat că tendința Europei de a „securitiza” problemele economice, comerciale
și politice reduce considerabil spațiul de compromis al părții europene în
relația cu China și creează obstacole majore în calea tentativelor bilaterale
de a adopta poziții mai cooperante și de a explora noi domenii de colaborare.

Pe tema divergențelor legate de securitate, în special în ceea ce privește criza din
Ucraina, Cui
Hongjian a apreciat că acest subiect a devenit, cel puțin din perspectiva
europeană, una dintre cele mai mari surse de tensiune între China și Europa. El
a subliniat că această vizită va include cu siguranță numeroase discuții legate
de securitate, întrucât agenda bilaterală prevede în mod explicit un dialog
strategic și de securitate. „China dorește să fie un partener pentru pace în
relația cu Europa,” a afirmat Cui Hongjian. „Ce înseamnă un partener pentru
pace? Înseamnă că, în ceea ce privește marile probleme internaționale și
regionale de securitate, în special cele care vizează guvernanța în domeniul
securității, cele două părți trebuie să avanseze în aceeași direcție și să
desfășoare un dialog și un schimb real de idei. Doar astfel Europa poate
construi un nou echilibru între dezvoltare și securitate, evitând perpetuarea
stării actuale de dezechilibru.”

* Pe
marginea aceleiași vizite, în același articol
publicat de The
Paper pe 2 iulie, Zhao
Chen, expert
în relațiile China–UE, oferă o interpretare complementară a vizitei, axată pe dimensiunile
strategică, economică și de securitate.

Foto: Zhao Chen, director al
Departamentului de Relații Internaționale din cadrul Institutului de Studii
Europene al Academiei Chineze de Științe Sociale, Sursa: aici

„Vizita
lui Wang Yi în Europa are ca obiectiv principal comunicarea și pregătirea viitorului summit la nivel înalt
dintre China și Uniunea Europeană, reprezentând
astfel o acțiune
diplomatică necesară. În opinia lui Zhao Chen, în cadrul acestei vizite, actuala echipă de
conducere a UE va purta pentru prima dată un dialog strategic la nivel înalt cu
partea chineză, iar noul guvern german, în special echipa sa de politică
externă, cu omologii chinezi, ceea ce va contribui la consolidarea înțelegerii
și a comunicării reciproce. „Totodată, în privința
unor chestiuni
fierbinți precum criza din Ucraina sau tensiunile dintre Israel și Iran, China
și UE, în calitate de două mari puteri aflate într-o lume aflată în
proces de multipolarizare,
au nevoie să
continue consultările și schimburi de opinii.”

Referindu-se la disputa privind
pământurilor rare, Zhao
Chen a explicat
că măsurile de control impuse de
China asupra exporturilor acestor resurse constituie un instrument de reacție și
negociere în fața războiului tarifar declanșat de Statele Unite. De altfel,
chiar înainte ca Beijingul să adopte măsuri de restricționare a exporturilor de
pământuri rare, țările europene impuseseră deja controale la exportul unor
produse de înaltă tehnologie către China, cum ar fi litografele produse de
compania ASML. Prin urmare, actualele tensiuni dintre China și Europa pe tema
pământurilor rare nu reprezintă decât un episod dintr-o serie mai amplă de
măsuri și contramăsuri comerciale. Cu toate acestea, ambele părți rămân
angajate în favoarea unei guvernanțe economice globale ordonate și susțin
menținerea procesului de globalizare economică. „Atât timp cât China și Europa
continuă un dialog detaliat și strâns pe aceste teme, este posibil să se ajungă
la un rezultat satisfăcător pentru ambele părți.”

Pe tema securității, Zhao Chen a declarat că
accentuarea dimensiunii de securitate în cadrul relațiilor dintre China și
Uniunea Europeană se datorează, pe de o parte, unei reorientări geopolitice
evidente a Europei. După izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina,
nivelul de anxietate și sentimentul de insecuritate din Europa au crescut
considerabil, determinând ca problematica securității să devină prioritară în
interiorul UE, depășind chiar temele economice. Pe de altă parte, tendința de
„securitizare” a relațiilor economice globale, declanșată de administrația
Trump, a influențat inevitabil și evoluția relațiilor dintre China și Europa.

Zhao
Chen a subliniat că, în prezent, există
„anumite diferențe” între China și Europa în ceea ce privește
percepția asupra securității.
„Partea chineză
consideră că între China și Uniunea Europeană nu există conflicte geopolitice,
nici contradicții fundamentale
de interese și, prin
urmare, nu se pune problema „unor
amenințări tradiționale la adresa securității”.
În schimb, Europa are o viziune interdependentă asupra securității și tinde să lege relațiile chino-ruse de conflictul ruso-ucrainean, ceea
ce conferă o tentă de securitizare
extinsă. Din acest motiv, vizita lui Wang Yi în Europa ar putea include
clarificări suplimentare privind poziția Chinei pe unele subiecte concrete.”

*În completarea acestor perspective formulate
de experți chinezi din instituții academice de prestigiu, în paginile aceleiași
publicații The Paper , a
fost redată și opinia unui reputat specialist format în tradiția academică
occidentală, cu rădăcini culturale chineze. Este vorba despre profesorul Gu Xuewu,
titular la Universitatea din Bonn și director al Centrului pentru Studii
Globale, ale cărui observații oferă o privire mai largă asupra provocărilor
structurale din cooperarea China–UE în domeniul securității.

Foto: Profesorul Gu Xuewu, Sursa: aici

Acesta a subliniat că „există patru obstacole
structurale majore în calea cooperării de securitate între China și Uniunea
Europeană: diferențe de percepție,
asimetrie
în materie de
suveranitate, decalaje
de interese și divergențe
de viziune. El a
explicat că, din
cauza acestor bariere, chiar dacă ambele părți recunosc necesitatea
cooperării în materie de
securitate
globală,
le este dificil să
realizeze o coordonare eficientă în ceea ce privește temele prioritare”.

Concluzii

Vizita
ministrului chinez de externe Wang Yi în Europa a confirmat faptul că relația
China–UE rămâne una dintre cele mai importante și totodată cele mai complexe
axe ale diplomației internaționale actuale. Pe fundalul aniversării a 50 de ani
de relații diplomatice și al unor provocări globale tot mai acute, dialogul
purtat la Bruxelles, Berlin și Paris a reflectat o dublă realitate: dorința
comună de a menține canalele de comunicare deschise și, în același timp,
existența unor divergențe profunde care necesită gestionare atentă și soluții
pragmatice.

Analizele
formulate de experții chinezi sugerează că Beijingul mizează pe continuitate,
pe valorificarea canalelor instituționalizate de dialog și pe consolidarea unei
relații strategice echilibrate, în ciuda presiunilor externe și a tendințelor
de „securitizare” a relației economice. În acest context, summitul China–UE de
la Hefei capătă o miză aparte, fiind nu doar o etapă simbolică, ci și un test
pentru viitoarea arhitectură a relațiilor bilaterale.

Dincolo
de diferențele de viziune, ceea ce se conturează este nevoia unei reconfirmări
reciproce a angajamentului față de cooperare, stabilitate și un multilateralism
autentic, o
direcție în care atât China, cât și Uniunea Europeană au de câștigat.

* Paula
Toma este Director
executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației
Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.