Antreprenorii fac diferența dintre stagnare și progres, sau dintre comunism și democrație

Există o linie de demarcație clară, care separă societățile care stagnează de cele care evoluează. Mă refer la libertatea inițiativei private.

FOTO Arhivă

În centrul acestei libertăți se află antreprenorii, oamenii care îndrăznesc să creeze ceva acolo unde înainte nu era nimic, oamenii care își asumă riscuri pentru a deschide drumuri noi și oportunități noi pentru mai mulți! Este vorba despre valoare, locuri de muncă și venituri suplimentare la bugetul comun. Eu spun că este ceva de care avem nevoie, ceva ce ne dorim tot mai mult!

În comunism, spiritul antreprenorial era interzis prin definiție, succesul individual era privit cu suspiciune, inițiativa personală era descurajată, iar inovația era sufocată. Omul nu avea voie să viseze mai sus decât îl lăsa sistemul. Adică extrem de jos!

În democrație, antreprenorul este exact inversul acestei mentalități. El (sau ea) este simbolul libertății, al curajului și al riscului asumat. El nu așteaptă să-i dea statul ceva. Dimpotrivă, și este normal, construiește singur, pentru el, pentru familia lui, pentru angajații lui, pentru întreaga comunitate.

Repet cu pasiune acest cuvânt, comunitate, în contextul antreprenoriatului, pentru că nicio afacere nu se întâmplă în vid, și nicio afacere reușită nu are efecte limitate doar la cei care o inițiază. Efectele multiplicatoare sunt mari, în toate cazurile și influențează comunitatea, fie că vorbim la nivel național, de județ, sau chiar de comună. De aceea este atât de important!

Personal, știu foarte bine ce înseamnă acest drum. De 20 de ani, împreună cu soția mea, avem o firmă de proiectare – Pro Arhitectură. Ea este managerul, iar eu sunt primul ei susținător.

Soția mea știe ce înseamnă să stai în fiecare lună cu grijile pe masă: chirie de plătit, salariile angajaților, taxele la stat, responsabilitatea (inclusiv legală) fiecărui proiect. În antreprenoriat, întâi muncești pentru alții și abia dacă rămâne profit, înseamnă că ai muncit și pentru tine. Este o lecție aspră, dar extrem de valoroasă, pe care numai viața reală ți-o poate da. Și pe care, ca antreprenor, ți-o asumi.

De aceea, vreau să îi felicit pe toți antreprenorii din România. Știu cât de grea este fiecare zi. Știu că este o luptă permanentă, fără pauză. Și știu că este frumos. Și vreau să o felicit în mod special pe soția mea, care a ținut această firmă dreaptă vreme de două decenii, cu muncă, seriozitate și cu respect pentru oameni. Pentru toți! Asta înseamnă antreprenoriatul adevărat: caracter!

Antreprenorul este tipul de om pe care comunismul l-a sufocat și pe care democrația îl sprijină. Este omul care creează locuri de muncă, care inovează, care ține economia în viață. Nu statul produce bunăstare (nu în mod direct), ci oamenii curajoși care înfruntă nesiguranța și construiesc cu propriile mâini, uneori 16 sau 18 ore din 24, și alături de echipele lor. Responsabilitatea însă, este mereu una proprie, personală. Acolo, ca antreprenor, ești mereu singur.

Totuși, antreprenorul vrea ceva de la stat: cât mai puține piedici, de orice fel, mai ales cele birocratice. Aici, cred că mai avem de lucrat dar este la fel de adevărat că nimeni și nimic nu te poate împiedica în România de azi să încerci și să lupți pentru succesul tău. Avem, la toate nivelurile de firme, zeci și zeci de mii de exemple.

Astăzi însă, când uneori, sau de prea multe ori, succesul este atacat, iar inițiativa privată este privită cu neîncredere, trebuie să spunem că între antreprenor și societate nu poate exista nicio dihotomie! Antreprenoriatul este fundația succesului nostru comun! Acolo unde antreprenorii sunt respectați, există prosperitate. Acolo unde sunt respectați oamenii care construiesc, există viitor.

Mi-aș dori, la final de an, să vedeți aceste rânduri și aceste gânduri ca pe o pledoarie pentru o Românie puternică. Iar țara pe care visăm să o avem nu se face cu lozinci. Niciodată! Ea se construiește cu și de către oameni care au curajul să înceapă ceva.

Mi-aș mai dori ca noul an să îi inspire pe cât mai mulți dintre noi, în special pe cei mai tineri, să înceapă o afacere, să simtă gustul riscului, al eșecului uneori, dar și al succesului, al satisfacției de a fi luptat pentru ceva și de a fi reușit!

Eu cred că avem nevoie de cât mai mulți oameni care încearcă. Uneori vor reuși de prima data, deși nu va fi ușor, dar știu sigur că fiecare încercare le va oferi o lecție și îi va face mai puternici, mai creativi, mai ambițioși.

Iar dacă ei vor fi tot mai mulți, România va fi mai puternică și va progresa, în fiecare zi, și va rămâne definitiv pe calea democrației și a prosperității, singura cale care răsplătește în mod cinstit libertatea și inițiativa.