Cât timp petrec online elevii de gimnaziu din România și cu ce efecte. Echilibrul emoțional și sănătatea mintală, evaluate într-un studiu amplu

Un raport amplu în care a fost analizată starea de bine, echilibrul emoțional și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România a fost dat publicității. Elevii percep tehnologia ca pe o parte firească a vieții lor, însă dependența digitală poate avea efecte devastatoare, este una dintre concluzii.

Timpul petrecut online este direct corelat cu afectarea stimei de sine FOTO: Pixabay

Cercetarea privind starea de bine, echilibrul emoțional și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, la care au participat 1.871 de elevi, 103 profesori diriginți, alături de părinți, consilieri școlari, directori de școală, alte cadre didactice, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și experți în educație și sănătate mintală, a fost realizată în cadrul proiectului „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive” finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic și implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu asistența tehnică a UNICEF și în cooperare cu Comisia Europeană.

Au fost analizate trei dimensiuni complementare – abilitățile socio-emoționale, bunăstarea și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu; impactul tehnologiei și al rețelelor sociale asupra bunăstării elevilor de gimnaziu; capacitatea instituțională de sprijin pentru dezvoltarea socio-emoțională.

Un elev din patru prezintă un risc de tulburări emoționale manifestate în spațiul școlar

Datele cercetării arată că 23% dintre elevii de gimnaziu – adică aproximativ 1 din 4 – prezintă un risc de tulburări emoționale manifestate în spațiul școlar. „Manifestările cel mai frecvent raportate de elevi sunt oboseala persistentă (45%), agitația și neliniștea (33%), supărarea și îngrijorarea excesivă (31%). Aceste manifestări indică dificultăți persistente în gestionarea emoțiilor în mediul educațional”, se arată în raport.

Tulburările de internalizare (manifestări din sfera anxietății și depresiei clinice) au o incidență dublă în rândul fetelor, comparativ cu băieții, și o prevalență ridicată în cazul elevilor care se autoidentifică ca non-binari. Frecvența dezechilibrelor emoționale crește progresiv de la clasa a V-a la a VIII-a, în special în zona riscului moderat, iar aceste dezechilibre sunt recunoscute de toți actorii educaționali consultați – părinți, profesori, consilieri și specialiști – care semnalează o deteriorare accelerată a stării emoționale a elevilor, în special în clasele terminale.

„Presiunea academică, tranzițiile între cicluri educaționale și lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin contribuie la această alterare. Părinții descriu manifestări frecvente precum plânsul, insomniile, epuizarea sau lipsa de încredere, iar consilierii semnalează dificultăți legate de orientarea vocațională și de conectarea afectivă a elevilor cu propriul parcurs educațional”, au mai stabilit specialiștii.

Elevii din clasele mai mari se simt tot mai puțin ascultați și valorizați

Climatul școlar este perceput ca pozitiv de aproximativ 70% dintre elevi. Peste 80% recunosc că își ajută colegii și își asumă greșelile, ceea ce sugerează o bază relațională pozitivă. „Cu toate acestea, doar 63% se simt respectați în școală, iar 60% se simt protejați împotriva amenințărilor, iar doar 54% ar apela la consilierul școlar în cazul unei probleme”, mai arată raportul.

Un segment important dintre elevi, aproximativ 40%, declară că nu se simt încurajați să își exprime opiniile. 35% nu pot discuta deschis cu un profesor, iar 26% declară că au experimentat situații de frică față de anumiți colegi.

Cu cât înaintează în vârstă, cu atât încrederea în școală și în profesori scade semnificativ, astfel că elevii din clasele mai mari se simt tot mai puțin ascultați și valorizați.

Datele despre starea de bine indică un echilibru aparent și riscuri ascunse. 66% dintre elevi sunt mulțumiți de aspectul fizic, 72% se consideră inteligenți, iar 93% afirmă că primesc sprijin familial. „Totuși, 12% dintre copii prezintă risc de alterare a stării de bine atât în mediul școlar cât și acasă, iar alți 4% se simt bine acasă, dar percep școala ca pe un mediu negativ. Aceste date indică o vulnerabilitate emoțională semnificativă, cu impact direct asupra performanței și participării școlare. Elevii aflați în risc emoțional își conștientizează stările și tind să se autoevalueze negativ în toate dimensiunile: imagine corporală, inteligență, sprijin familial”, mai arată specialiștii.

Agresivitatea în mediul școlar, în cifre

Aproape o cincime dintre elevi raportează experiențe frecvente de intimidare, tachinare sau jigniri, mai ales în clasele inferioare ale gimnaziului. „În plus, aproximativ 16% dintre elevi prezintă risc mediu sau ridicat de a fi fost victime ale bullyingului, iar 15% au fost agresori. Totodată, 11% prezintă risc de auto-vătămare sau consum de substanțe”, arată raportul.

Adesea copiii afectați sunt și victime și agresori, iar jumătate dintre elevii cu risc de autovătămare sunt implicați și în alte forme de violență.

Tendințele de autovătămare, care se manifestă la un sfert dintre elevi, sunt mai frecvente în rândul fetelor, comportamentul de acest tip scăzând ușor în clasa a VIII-a.

„Elevii care au dificultăți în gestionarea emoțiilor prezintă de peste două ori mai frecvent riscuri de auto-vătămare sau consum de substanțe. De asemenea, scorurile scăzute la conștiința de sine și la abilitățile de relaționare se corelează cu o probabilitate mai mare de a deveni victime sau agresori”, mai arată datele. 27% dintre agresori și 38% dintre victime declară o stare de bine afectată la școală, iar atitudinea pasivă a colegilor agravează fenomenul. Aproape jumătate dintre elevi (46%) spun că nu intervin atunci când asistă la acte de agresiune, iar neimplicarea lor normalizează agresivitatea în școală.

„Bullyingul ia forme multiple – de la insulte și porecle, la excludere socială, intimidare fizică, cyberbullying și comentarii discriminatorii. Actorii educaționali confirmă creșterea acestui fenomen și impactul profund asupra sănătății mintale a elevilor. Multe cazuri nu sunt raportate, fie din rușine, fie din teamă sau pentru a evita etichetarea, iar lipsa unor proceduri coerente și a personalului specializat face ca intervențiile să fie mai degrabă reactive decât preventive”, mai arată specialiștii.

Elevii se adresează consilierului școlar frecvent nu doar pentru episoade de bullying, ci pentru că nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță.

„Specialiștii avertizează că sistemul educațional actual nu valorifică suficient dimensiunea emoțională și relațională a educației, ceea ce creează un mediu școlar nesigur psihologic, în care elevii sunt vulnerabili la excludere, umilință și retragere”, se mai menționează în raport.

Cei mai neajutorați se simt elevii romi, care se confruntă cu un sentiment accentuat de lipsă de sprijin și excludere în mediul școlar. „Aproape jumătate declară că se simt lipsiți de ajutor la școală, de aproape trei ori mai mult decât media. În ponderi mai ample, aceștia raportează o încredere scăzută în cadrele didactice și o integrare socială fragilă, dar exprimă o valorizare pozitivă a școlii ca oportunitate de dezvoltare, de depășire a limitărilor socio-economice, ceea ce sugerează potențial de intervenție prin valorizare și susținere personalizată”, mai arată specialiștii.

Elevii cu CES se confruntă de asemenea cu probleme. Se simt frecvent obosiți, lipsiți de sprijin și insuficient înțeleși de cadrele didactice.

Elevii petrec în mediul online, în medie, 4 ore în zilele de școală și peste 5 ore în weekend

Tehnologia este prezentă în viața cotidiană a copiilor, însă în absența unui cadru coerent de reglementare, ghidare și integrare educațională, aceasta poate deveni un factor de dezechilibru, arată specialiști. Folosirea în scop recreativ este predominantă, iar efectele acestei expuneri se manifestă direct asupra stării lor de bine și asupra relațiilor sociale și familiale.

„Elevii petrec în mediul online, în medie, 4 ore în zilele de școală și peste 5 ore în weekend. Consumul digital este comparabil cu timpul petrecut cu familia și aproape dublu față de cel petrecut cu prietenii. Utilizarea tehnologiei are o funcție predominant recreativă, orientată spre rețele sociale, jocuri și consum de conținut video. Doar o treime dintre elevi postează activ conținut, iar majoritatea sunt consumatori pasivi. Accesarea internetului are loc în special seara, înlocuind alte activități de relaxare sau de pregătire pentru somn”, relevă studiul.

Experții subliniază că utilizarea excesivă a tehnologiei este în majoritatea cazurilor o formă de evadare emoțională, asociată cu scăderea stimei de sine, dificultăți de relaționare și oboseală psihică.  Specialiștii atrag atenția că utilizarea necontrolată a tehnologiei este asociată cu dezechilibre emoționale, scăderea stimei de sine și comportamente de risc.

Elevii care se simt frecvent singuri, obosiți sau irascibili petrec în medie cu 40–80 minute mai mult online zilnic, comparativ cu ceilalți colegi. „După pragul de 4 ore zilnice petrecute online, se observă o deteriorare clară a stării de bine emoțională și relațională. Astfel, elevii cu risc ridicat de dezechilibru socio-emoțional utilizează în medie internetul cu 1 oră și 20 de minute mai mult decât colegii care nu prezintă un astfel de risc”, este concluzia specialiștilor.

Copiii care folosesc tehnologia în mod frecvent, acasă, sunt mai predispuși la agresivitate și autovătămare, riscul fiind de peste două ori mai mare decât în cazul copiilor care folosesc tehnologia doar ocazional. Se simt mai puțin inteligenți, mai puțin mulțumiți de aspectul lor fizic și mai slab integrați social și simt mai rar că sunt corect apreciați de profesori.

Doar o treime dintre elevi declară că părinții le impun limite privind timpul petrecut online

Studiul a pus în evidență faptul că nu există un control parental eficient în privința utilizării tehnologiei de către copii. Acolo unde părinții intervin, timpul petrecut în online se reduce cu aproximativ 27%, însă doar o treime dintre elevi declară că părinții le impun limite privind timpul petrecut online și doar 17% spun că există o monitorizare consecventă a conținutului accesat.

În clasele mari utilizarea tehnologiilor digitale pentru realizarea temelor crește (de la 47% în clasa a V-a la 69% în clasa a VIII-a). Unii părinți încurajează utilizarea tehnologiilor pentru teme, în special în clasa a VIII-a și la materiile care nu fac obiectul evaluării naționale.

Mulți părinți spun că se simt depășiți tehnologic sau consideră că intervenția lor nu este eficientă ori necesară. „Ei nu reușesc să stabilească reguli clare sau să construiască un dialog autentic cu copiii lor privind utilizarea tehnologiei, ceea ce face ca supravegherea să fie mai degrabă formală sau reactivă decât educativă. Lipsa implicării părinților este percepută de cadrele didactice și consilieri drept un factor major în dezechilibrul digital al elevilor”, se mai menționează în raport.

Cât despre percepția profesorilor, cadrele didactice apreciază efectele pozitive ale tehnologiei, dar văd mai multe efecte negative decât elevii. O mare parte percep tehnologia drept o sursă majoră de distragere și dezorganizare emoțională, iar 82% consideră că aceasta contribuie la scăderea stimei de sine și a capacității de relaționare directă.

Elevii, în schimb, semnalează preponderent efecte pozitive ale folosirii rețelelor sociale. Aceștia consideră că tehnologia este o parte firească a vieții lor, cu potențial educațional nevalorificat, un spațiu de conectare și expresie personală, dar conștientizează și riscurile asociate utilizării acesteia. „Aceste diferențe de percepție sugerează lipsa unei punți de dialog între generații și a unei viziuni coerente privind rolul tehnologiei în procesul educațional”, se mai menționează în raport.

Cercetarea mai arată o altă realitate dureroasă: deși aproape 90% dintre profesori au urmat diferite activități de formare privind utilizarea tehnologiei în educație, iar dotările tehnologice din școlile gimnaziale sunt, în general, bune (peste 66% dispun de tablă inteligentă, laptopuri și videoproiectoare), utilizarea pedagogică a acestor resurse este redusă, variabilă și adesea limitată la funcții pasive (prezentări, videoproiecții).

Utilizarea pedagogică a instrumentelor digitale nu este sincronizată cu nevoile socio-emoționale ale elevilor, iar potențialul tehnologiei ca resursă de sprijin emoțional și dezvoltare personală rămâne neexplorat, constată specialiștii.

„Deși majoritatea profesorilor (93%) afirmă că discută cu elevii despre riscurile digitale, temele abordate sunt adesea reduse la bullying și siguranță online, fără a integra în mod constant subiecte precum dezinformarea, identitatea digitală sau echilibrul emoțional în mediul virtual. Abordările sunt inegale între școli, iar lipsa unei viziuni pedagogice și a unor reguli unitare privind utilizarea tehnologiei în scop educațional generează confuzie și aplicare fragmentară. În multe cazuri, școala încearcă să compenseze absența educației digitale din familie, dar fără sprijin sistemic, acest efort rămâne inconsistent. Elevii care participă la ore în care se discută explicit despre utilizarea responsabilă a tehnologiei raportează o stare de bine mai bună. În special în mediul rural și în rândul profesorilor cu experiență, se regăsesc practici mai frecvente de educație digitală aplicată”, s-a mai constatat.

Elevii din medii vulnerabile (romi, refugiați, copii cu CES) au acces mai precar la dispozitive personale și la conexiuni stabile. Mulți folosesc doar telefonul mobil, în condiții improprii pentru învățare, iar această precaritate reduce șansele de valorificare educațională a tehnologiei și amplifică riscurile de excluziune digitală, accentuând decalajele de oportunitate și participare. „Refugiații se conectează intens pentru a-și face temele și a comunica, simțind că spațiul digital le oferă siguranță și apartenență. Copiii cu CES și/sau dizabilități se confruntă adesea cu dificultăți tehnice sau lipsa conținutului adaptat. Elevii din comunități marginalizate folosesc mai rar tehnologia pentru recreere, dar o valorifică pentru învățare și acces la informații. Acești elevi sunt mai expuși riscurilor de dependență digitală, autoizolare sau evitare a contactului real. Lipsa unui sprijin familial și educațional adaptat îi vulnerabilizează suplimentar în fața efectelor negative ale excesului digital, accentuând inegalitățile deja existente în sistemul educațional”, mai arată autorii studiului.

Studiul conține de asemenea recomandări privind: politicile educaționale (nivel sistemic); formarea inițială și continuă a profesorilor, directorilor și a altor profesioniști care lucrează cu elevii; curriculum-ul școlar; asigurarea calității mediului școlar; managementul unităților de învățământ; practicile didactice; parteneriatul cu părinții și comunitatea.