Caz neobișnuit în justiția din România: o văduvă vrea să devină mamă cu embrionul conceput cu soțul decedat. Familia acestuia se opune

O femeie din Iași a depus un cerere în instanță pentru a putea folosi un embrion conceput prin fertilizare in vitro împreună cu soțul ei, care a murit într-un accident rutier cu o săptămână înainte de implantare.

O văduvă din Iași vrea să devină mamă cu embrionul conceput cu soțul decedat FOTO: Arhivă

O femeie din Iași luptă în instanță pentru a i se permite implantarea unui embrion conceput împreună cu soțul ei, care a murit într-un accident rutier cu șase zile înainte de procedură. Familia bărbatului se opune, invocând motive morale și legate de moștenire, în timp ce cazul ridică probleme juridice fără precedent în România.

Emilia C. și soțul ei au fost împreună timp de 20 de ani, însă nu au reușit să aibă copii. În martie 2023, au apelat la fertilizare „in vitro”. Prima încercare nu a reușit, iar cuplul s-a programat pentru implantarea celui de-al doilea embrion pe 25 mai 2023.

Cu doar șase zile înainte de procedură, bărbatul, în vârstă de 39 de ani, a murit într-un accident de mașină. Două luni mai târziu, după ce și-a revenit din șoc, Emilia a decis să continue procesul pentru a deveni mamă, relatează Ziarul de Iași.

Refuzul clinicii

Când a solicitat clinicii continuarea procedurii, răspunsul a fost negativ. Contractul prevedea că, în caz de „deces al unuia dintre beneficiari”, acesta încetează, iar embrionii neutilizați sunt distruși.

Emilia a contestat această regulă în instanță, argumentând că situația soțului ei este comparabilă cu cea a unui donator de spermă, unde consimțământul nu mai este necesar după recoltare.

Familia soțului, împotriva sarcinii

Părinții și fratele bărbatului s-au opus categoric. Aceștia au acuzat-o pe Emilia de „imoralitate și egoism”, susținând că venirea pe lume a unui copil ar schimba radical împărțirea moștenirii.

În lipsa unor urmași, legea prevede ca averea să fie împărțită între soțul supraviețuitor, părinți și frați. Dacă există copii, aceștia primesc trei sferturi din avere, iar restul revine soțului supraviețuitor, părinții și frații fiind excluși.

O decizie rară în justiția românească

Judecătorii au recunoscut că în România nu există legislație clară pentru astfel de cazuri și au apelat la jurisprudența CEDO. În primă instanță, aceștia au dat dreptate Emiliei, considerând că moartea soțului a fost „un caz de forță majoră” care nu poate duce automat la încetarea contractului.

„Crearea vieții în laborator bulversează conceptele de familie, de procreare, de maternitate, paternitate…”, au notat magistrații, subliniind complexitatea dilemei morale și legale.

Reprezentanții clinicii nu s-au opus ferm și au declarat că sunt dispuși să continue procedura dacă instanța va decide în acest sens.

Sentința Judecătoriei Iași nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, însă pentru Emilia timpul este esențial.

Citește mai multe despre:
iași