Schimbări majore la Pilonul II de pensii: Românii nu-și vor mai putea retrage toți banii deodată după pensionare, cu o excepție / Primele reacții

Cei peste 8,3 milioane de români care au pensii non-public obligatorii (Pilonul II de pensii) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maxim 25% din sumă, iar restul, lunar, pe întreaga durată de viață, potrivit unui proiect de lege aflat vineri pe agenda Guvernului. Există și o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa banii la fel ca până acum. Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) acuză că proiectul nu ține cont de interesele oamenilor care au pensii non-public, ci de interesele administratorilor de fonduri de pensii.

12:Forty eight

Guvernul a anunțat că urmează o conferință de presă la ora 13:15 la finalul ședinței de guvern susținută de Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, instituție care reglementează piața asigurărilor și a pensiilor non-public.

12:03

Guvernul a decis să amâne cu o săptămână adoptarea acestui proiect de lege, pentru a extinde aria de consultare referitoare la acest proiect de lege, au precizat pentru G4News.ro alte surse din Guvern.

11:35

Guvernul nu va adopta astăzi proiectul de lege privind plata pensiilor non-public, ci va fi doar analizat în primă lectură, au declarat vineri pentru G4News.ro mai multe surse care participă la ședința Executivului. Pe agenda publică anunțată, proiectul de lege era pe prima poziție, fără să fie precizat că este analizat în primă lectură.

• Consultă aici proiectul de lege și nota de fundamentare.

Cum se fac acum plățile la Pilonul II și de ce se schimbă regulile

România a implementat sistemul de pensii non-public, începând cu anul 2005, după modelul Băncii Mondiale, fiind astfel structurat în două faze organizate clear, respectiv: faza de acumulare și faza de plată.

Începând cu anul 2007 și până în prezent, în faza de acumulare, s-a înregistrat o evoluție remarcabilă a fondurilor de pensii non-public, respectiv număr de participanți în continuă creștere, valoarea și calitatea activelor, precum și ponderea acestora în PIB României.

Cu privire la faza de plată, însă, deși s-a prevăzut în cadrul primar necesitatea unei legi speciale privind plata pensiilor non-public, acest lucru nu s-a făcut până acum.

În absența unei legi care să stabilească organizarea și funcționarea fazei de plată a pensiilor non-public, potrivit legislației în vigoare la acest second, participantul care îndeplinește condițiile de pensionare primește o plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de most 5 ani, la cerere.

Guvernul motivează nevoia acestei legi „având în vedere sumele tot mai mari acumulate în conturile individuale ale participanților și pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, perspectiva și situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca fiind așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare a unui număr însemnat de participanți la fondurile de pensii non-public”.

În plus, prin adoptarea acestei legi, sistemul de pensii non-public din România s-ar alinia la principiile de bază ale OCDE, organizație la care țara noastră este în proces de aderare.

Ce se schimbă: Cum vei putea să-ți încasezi pensia privată

Proiectul de lege stabilește o sumă minimă necesară pentru dobândirea unei pensii non-public, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată.

Pentru a putea beneficia de o pensie privată lunară, valoarea activului tău personal trebuie să depășească un anumit prag: de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public.

La records de 31 decembrie 2024, acest prag era de 15.372 de lei (12 x 1.281 lei).

Dacă suma acumulată în contul tău este sub acest prag, banii îți vor fi plătiți bid de către administrator, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe most 5 ani, staunch ca până acum.

Două modalități principale la plata pensiilor non-public

Dacă sumele pe care los angeles oamenii în conturi depășesc pragul mai sus menționat, plata pensiilor se va face prin intermediul unor fonduri speciale, numite fonduri de plată a pensiilor non-public. Acestea vor fi administrate de entități autorizate de ASF.

Vor exista două modalități de a-ți primi pensia prin intermediul fondurilor de plată:

1. Pensii de tip retragere programată: Vei primi plăți lunare pe o perioadă limitată de timp (most 10 ani). Valoarea pensiei lunare va fi cel puțin egală cu indemnizația socială pentru pensionari. Dacă decedezi înainte de a primi toți banii, moștenitorii tăi vor primi suma rămasă.

• „Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin Eurostat, speranța medie de viață la naștere este de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de Seventy 9,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani.
• Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta same outdated de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație.
• În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica)”, se arată în nota de fundamentare.

2. Pensii viagere: Vei încasa o pensie lunară pe întreaga durată a vieții story. Valoarea pensiei va fi calculată prin metode actuariale, bazate pe activul tău personal.

Opțiunea de a retrage 25% din bani la pensionare

În mod identical cu practicile existente în alte sigh ale Uniunii Europene, vei putea retrage o parte din bani (sumă forfetară) din totalul sumei acumulate.

Această plată este de most 25% din valoarea activului personal și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere.

Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.

Cum se retrag banii din pensii non-public în alte țări

În stabilirea acestei opțiuni, guvernul spune că a ținut cont de faptul că, în typical, toate tipurile de fonduri de pensii non-public din lume permit retragerea unei sume forfetare (lump sum) sau chiar întreaga suma acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel.

Sunt prezentate următoarele exemple:

• Italia: Pensii ocupaționale obligatorii: Membrul poate retrage până la 30% din suma acumulată în cont pentru orice motiv.
• Croația: Pilonul 2: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 15% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii; Pilonul 3: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 30% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii.
• Africa de Sud: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 33% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii.
• Irlanda: Fonduri non-public de tip contribuții positive: Membrul poate retrage ca sumă forfetară până la 25% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii.
• Polonia: Fondurile PPK (ocupaționale/facultative): Membrul poate retrage ca sumă forfetară maxim 25% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii. (Surse: bazele de date ale OECD, IOPS.)

În cadrul procesului de elaborare a prezentului proiect de lege au fost luate în considerare practicile internaționale legate de plata pensiilor non-public, cu precădere cele din țări al căror sistem de pensii non-public prezintă cele mai mari similarități cu sistemul românesc, de exemplu Bulgaria, susține Guvernul.

Asociație a consumatorilor: Proiectul nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei

Primele critici au venit de la Alin Iacob, președintele Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Acesta reclamă că la aceste reglementări nu au fost luate în considerare propunerile asociațiilor de consumatori, iar prevederile avantajează administratorii de pensii non-public, nu oamenii care au pensii non-public.

Una dintre propuneri viza ca oamenii să-și poată retrage la pensionare 30% din totalul banilor din conturi, nu 25% cât se propune acum, iar dacă probează cu documente o situație de urgență de ordin scientific sau social să poată retrage întreaga suma de bani de la Pilonul II.

• „AURSF militează pentru posibilitatea ca un participant să poată come to a resolution ce dorește să facă cu banii acumulați în contul său de pensie privată, identical cu situația din prezent.
• Totuși, având în vedere faptul că economisirea s-a realizat în vederea completării resurselor financiare la momentul pensionării, a acumulării în anii următori a unor sume suplimentare relativ importante și având în vedere practica din statele OECD menționate în expunerea de motive, putem agrea cu un lump sum parțial, majorat de la 25% la 30%.
• În același timp, însă, considerăm că, în situația în care probează cu documente existența unei situații de urgență de ordin scientific sau social, membrul fondului de plată trebuie să poată retrage până la 100% din valoarea activului său personal”, motivează asociația.

O altă propunere este ca pensia de tip retragere programată să nu se întindă pe 10 ani, ci pe 5 ani, iar pensionarul să poată fi asistat în cererea sa și de o asociație de consumatori.

• „În momentul de față, perioada de plată este limitată la 5 ani. Dublarea instantanee a perioadei de plată, în condițiile în care nu s-au acumulat sume importante în contul participanților și nici nu am asistat la creșterea speranței de viață a acestora, ar fi percepută extrem de negativ la nivelul societății. Toți cei care doresc definirea unei perioade de plată pe un termen mai îndelungat, o pot face fără niciun fel de restricții.
• În plus, România înregistrează în prezent și niveluri mari ale ratei inflației, iar prelungirea perioadei de plată ar diminua valoarea reală a sumei încasate de pensionar. Pentru a permite membrului unui fond de plată să fie ajutat de o asociație de consumatori”, a mai propus AURSF.

Asociația spune că va cere modificarea proiectului de lege în Parlament pentru schimbările să răspundă cu adevărat intereselor participanților și ale beneficiarilor de pensii non-public.

Ce plăți s-au făcut la Pilonul II. Majoritatea oamenilor încasau toți banii odată

Pentru pensiile administrate privat (pilonul II), dacă în anul 2011 s-au efectuat plăți unice (bani încasați integral o singură dată) reprezentând pensie pentru limita de vârstă, în valoare de peste 264.000 de lei, în anul 2024 acestea au depășit valoarea de 454,5 milioane de lei.

Totalul plăților în perioada 2011 – 2024 a depășit 1,4 miliarde de lei.

În ceea ce privește situația plăților eșalonate, acestea au început să fie solicitate de către participanți începând cu anul 2018, ca urmare a creșterii valorii activelor, precum și a conștientizării faptului că activul acumulat reprezintă pensie și încasare eșalonată lunar.

În perioada 2018 – 2024, pentru pensiile administrate privat (pilonul II) s-au efectuat plăți eșalonate reprezentând pensie, în valoare de peste 560 de milioane de lei.